85% din cazurile de rujeolă din ultimul an din Uniunea Europeană (UE) au fost în România. Opt din zece persoane care au fost diagnosticate cu rujeolă în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE) în ultimul an nu erau fost vaccinate.
Rata de vaccinare a scăzut pentru două vaccinuri esenţiale – ROR (care conţine forme atenuate de virusuri vii de rujeolă, oreion şi rubeolă) şi pneumococic, iar printre cauzele identificate se numără dezinformarea din social media, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi izolarea din mediul rural, indică studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural. Perspectivele medicilor de familie şi ale asistenţilor medicali comunitari”, publicat, joi, de organizaţia Salvaţi Copiii România.
Acoperirea vaccinală este în scădere pentru ROR şi vaccinul pneumococic
Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidenţiază o tendinţă îngrijorătoare de scădere pentru două dintre vaccinurile obligatorii: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) şi vaccinul pneumococic conjugat.
Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuţi în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media naţională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanţe mari între judeţe.
În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuţi în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media naţională este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%).
85% din cazurile de rujeolă din 2024 au fost în România
Datele publicate pe 12 martie 2025, în actualizarea lunară privind rujeola şi rubeola de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), indică transmiterea continuă a rujeolei într-o serie de ţări din UE/SEE, cu o creştere abruptă a cazurilor raportate în 2024.
Între februarie 2024 şi sfârşitul lui ianuarie 2025, un total de 32.265 de europeni au fost diagnosticaţi cu rujeolă, iar 85% din cazurile de rujeola din ultimul an din UE au fost în România.
În această perioadă (1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025), România (27.568) a raportat marea majoritate a cazurilor. Ţări precum Italia (1.097), Germania (637), Belgia (551) şi Austria (542) au raportat cel mai mare număr de cazuri în UE/SEE.
În cursul perioadei raportate, România a înregistrat 18 decese atribuite rujeolei, iar Irlanda a înregistrat, de asemenea, un deces.
Dintre persoanele diagnosticate cu rujeolă şi cu informaţii disponibile cu privire la statutul lor de vaccinare, aproximativ 86% erau nevaccinate la data de 11 martie 2025.
Presa internaţională scrie că aceste date indică un risc pentru sănătate în capitala României, Bucureştiul fiind o destinaţie turistică populară.
Tot mai mulţi părinţi aleg să nu-şi vaccineze copiii
„Tot mai mulţi părinţi aleg să nu-şi vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunităţi până la doar 20%”, arată studiul Salvaţi Copiii.
Acesta a folosit o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenţilor medicali comunitari şi ale medicilor de familie care au în evidenţă peste 11.000 de copii din mediul rural. Eşantionul a fost de tip convenienţă şi provine din zonele rurale a nouă judeţe (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu şi Timiş), informează Agerpres.
„Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporţionată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 şi 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare”, se mai arată în studiu.
Principalele bariere
Documentul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva medicilor de familie şi a asistenţilor medicali comunitari:
- barierele atitudinale şi comportamentale includ reticenţa post-Covid-19, refuzul categoric al unor comunităţi şi frica de reacţii adverse;
- barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase şi mobilitatea ridicată a familiilor;
- la nivel informaţional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe reţelele sociale şi miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
În plus, există bariere „sistemice precum birocraţia excesivă”, lipsa resurselor materiale, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi lipsa transportului.
Mulţi medici raportează comportamente de evitare din partea părinţilor, care amână constant vaccinările şi refuză să-şi asume în scris decizia, scrie 360medical, citând studiul.
În plus, în interacţiunea cu părinţii, medicii observă că frica de reacţii adverse şi lipsa percepţiei privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-şi vaccineze copiii.
Studiul a fost realizat de Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, în cadrul programului „Sănătatea mamei şi a copilului”, implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii, şi a fost finanţat de MSD România.
CITEŞTE ŞI: O craioveancă roagă primăria să-şi salubrizeze un imobil
