Ștevia, cunoscută și sub denumirea de ștevie de grădină, crește de regulă spontan, împânzind terenurile necultivate și pășunile, însă poate fi și cultivată.
Frunzele de ștevie au o mulțime de proprietăți terapeutice și beneficii, așa că ar fi păcat să nu o introducem în alimentația noastră.
Ștevia are un conținut bogat în vitamine și minerale, printre care: vitamina C, vitamina A, vitamina E, vitamina K, potasiu, magneziu, calciu și zinc. De asemenea, aceasta este bogată și în fibre, așa că este un aliment prețios în special pentru adepții unei diete vegetariene, potrivit doc.ro.
Ce este ștevia
Ștevia (Rumex patientia) este o plantă perenă care poate crește până la 1,5 m înălțime și 0,5 m lățime. Înflorește din iunie până în iulie, iar semințele se coc în august. Specia este hermafrodită (are atât organe masculine, cât și feminine) și este polenizată de vânt. Este cunoscută pentru faptul că atrage fauna sălbatică.
Este potrivită pentru soluri ușoare (nisipoase), medii (lutoase) și grele (argiloase) și poate crește chiar și în soluri argiloase dense. Tolerează un pH ușor acid, neutru sau ușor alcalin. Poate fi cultivată în semi-umbră (pădure rară) sau în zone complet expuse la soare. Preferă solurile umede.
Beneficii ştevie
Efect antioxidant puternic – stevia are un conținut ridicat de antioxidanți, despre care se știe că au capacitatea de a combate stresul oxidantiv și de a preveni instalarea bolilor, dar și îmbătrânirea prematură.
Laxativ natural – consumată în cantități moderate, stevia are efecte purgative, mai ales la persoanele care nu au o dietă bazată pe legume. Stevia combate constipația, ajută la curățarea colonului și reglează tranzitul intestinal. Mai mult decât atât, stevia te ajută și să îți revii după un episod de diaree, fiind o sursă bogată de magneziu și potasiu, care echilibrează din punct de vedere electrolitic organismul. O cantitate de 100 de grame de ștevie îți asigura 20% din doză zilnică recomandată de magneziu.
Întărește sistemul imunitar și reduce inflamația – conținutul ridicat de vitamina C face din ștevie un antiinflamator și antibacterian natural. Gătite, frunzele de ștevie își pierd din nutrienți, mai ales din cantitatea de vitamina C, așa că ideal ar fi să consumi ștevie crudă, în salate.
Îmbunătățește vederea – vitamina A se regăsește din belșug în ștevie așa că vederea ta va fi îmbunătățită de consumul acestei plante.
Înfrumusețează pielea – în popor, stevia este zdrobită și folosită apoi pe post de compresa pentru tratarea infecțiilor de la nivelul pielii. Datorită conținutului ridicat de vitamina C și vitamina A, aceste comprese sunt eficiente.
Utilizare în medicina tradițională
Ștevia a fost utilizată pentru tratarea scorbutului, problemelor de vedere, balonării, viermilor inelați, pietrelor la rinichi, spasmelor, iritațiilor cutanate, retenției de apă, constipației și icterului. Este considerat o sursă valoroasă de nutrienți esențiali, inclusiv:
• Vitamina A, o vitamină liposolubilă esențială pentru menținerea vederii sănătoase, a pielii, a sistemului imunitar, a creșterii și a sănătății reproductive.
• Vitamina C, un antioxidant important care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor.
Frunzele proaspete sau uscate au proprietăți astringente, diuretice (stimulează urinarea), laxative (ajută tranzitul intestinal) și răcoritoare. Sucul de frunze a fost folosit extern pentru tratarea mâncărimilor pielii și a infecțiilor fungice precum viermii inelați.
Persoanele predispuse la pietre la rinichi pe bază de calciu ar trebui să fie atente la consumul de ștevie, deoarece acidul oxalic poate interfera cu absorbția calciului.
Valori nutriționale
Printre polifenolii identificați în ștevie se numără proantocianidinele (taninuri), precum procianidinele de tip A și B și propelagonidinele, precum și flavonoidele.
Datorită conținutului ridicat de flavonoide, taninuri și antrachinone, măcrișul are proprietăți antiinflamatoare, anticancerigene, antidiareice și antiscorbutice.
De asemenea, se consideră că are activități antibacteriene, antivirale și antifungice, precum și proprietăți terapeutice pentru hipertensiune și afecțiuni ale căilor respiratorii. Efectele sale antihipertensive sunt atribuite fracției etanolice din compoziția sa și sunt mediate în principal prin producția de oxid nitric.
Măcrișul este extrem de nutritiv. Pe lângă faptul că are un conținut scăzut de calorii, este bogat în fibre și micronutrienți precum magneziul și vitaminele C și A.
Valori nutriționale (per 100 g de ștevie negătită):
• Energie: 19.6 kcal
• Carbohidrați: 2.33 g
• Proteine: 1.62 g
• Grăsimi: 0.33 g
• Zaharuri: 0.45 g
• Fibre: 1.27 g
• Acizi grași saturați: 60.92 mg
• Acizi grași mononesaturați: 18.68 mg
• Acizi grași polinesaturați: 188.00 mg
• Calciu: 131 mg
• Fier: 3.67 mg
• Magneziu: 48.33 mg
• Potasiu: 336 mg
• Vitamina C: 53.76 mg
Ștevia este deosebit de bogată în vitamina C, o vitamină solubilă în apă, cu rol important în combaterea inflamațiilor și susținerea funcției imunitare.
De asemenea, conține o cantitate semnificativă de fibre, care pot îmbunătăți digestia, oferi o senzație prelungită de sațietate și ajuta la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge. În plus, este o sursă valoroasă de magneziu, un mineral esențial pentru sănătatea oaselor și a inimii.
Cum să culegi ştevia
Dacă îți culegi stefia pe cont propriu, nu o cumperi de la tarabă, îți va prinde bine să știi următoarele trucuri pentru a alege cea mai bună ștevie:
• Frunzele tinere sunt cele mai bune. Dacă găsești unele care sunt încă rulate, trebuie neapărat să le culegi întrucât sunt cele mai gustoase
• Culege frunzele cu o textură mai moale, nu pe cele groase întrucât acelea sunt, de cele mai multe ori, amare
• Evită frunzele care au pete roșii sau mov pe frunze întrucât aceste pete trădează un gust amar
• Gustă frunzele de ștevie. Acestea ar trebui să aibă o aromă asemănătoare cu a lamaiei, însă să nu fie acre.
