O alimentaţie corelată cu ritmul natural al organismului ar putea deveni o soluţie promiţătoare pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic oferă dovezi că nu doar ceea ce mâncăm contează, ci şi când mâncăm. În special pentru cei care lucrează în ture de noapte, menţinerea unui program alimentar limitat la orele zilei ar putea diminua considerabil riscurile generate de perturbarea ritmului biologic.
Alimentaţia în timpul zilei poate oferi protecţie cardiovasculară inclusiv persoanelor care lucrează în ture de noapte, potrivit unui recent studiu, condus de cercetători de la Mass General Brigham şi publicat marţi în revista Nature Communications. Studiul oferă dovezi solide că alimentaţia are un impact mai semnificativ asupra sănătăţii cardiovasculare decât somnul, în contextul dereglărilor cauzate de decalajul dintre ritmul biologic intern şi programul zilnic de activitate.
Numeroase cercetări au arătat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, inclusiv pentru inimă, însă acest nou studiu sugerează că restricţionarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul împotriva efectelor negative ale muncii în schimburi.
Ceasul biologic crește riscul cardiovascular
Studiile anterioare ale autorului principal Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină şi director al Programului de Cronobiologie Medicală de la spitalul Brigham and Women, au demonstrat că perturbarea ritmului circadian – neconcordanţa între ora la care ne trezim, mâncăm, lucrăm sau dormim şi ritmul natural al organismului, cunoscut drept „ceasul biologic” – creşte riscul cardiovascular. Noul studiu a urmărit să identifice o strategie pentru a reduce acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare că poate reduce riscul de boli cronice.
Rezultatele obţinute din studii pe animale au indicat faptul că sincronizarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea reduce riscurile de sănătate asociate muncii de noapte, ceea ce i-a determinat pe cercetători să verifice această ipoteză şi la oameni.
Citește cum a decurs studiul pe news.ro.
CITEȘTE ȘI: Ce carbohidraţi să consumi ca să te fereşti de depresie
