Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Deși a crescut din 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, care vizează starea sănătății în Uniune.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Comisia Europeană, mortalitatea evitabilă ridicată și numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătățit modul de abordare a factorilor de risc și că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistență medicală.
„Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și de educație. De exemplu, bărbații cu cel mai înalt nivel de educație trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educație. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiți și constituie o amenințare gravă la adresa sănătății populației. Alimentația deficitară și lipsa activității fizice reprezintă o preocupare majoră.
Deși rata obezității la adulți este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbați (și numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenților este, de asemenea, la un nivel ridicat. Și consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbați consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat inițiative recente privind consumul de alcool și rămâne de văzut dacă noua legislație privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, se arată în comunicatul citat.
Minim istoric pentru cheltuielile în ceea ce privește sănătatea românilor
Cheltuielile în ceea ce privește sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric, arată sursa citată. Potrivit CE, acestea sunt mult sub nivelul celor din oricare altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 față de media UE de 9,8 %).
„Subfinanțarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populația îmbătrânește, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcționate către spitale și asistența medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistența primară și comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document.
Situaţie deficitară a asistenţei primare
Potrivit CE, ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital”, dar și subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea deficitară a serviciilor de asistență accentuează situația asistenței primare.
„Strategia națională în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 și stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai rentabile condiții și vizează îmbunătățirea legăturilor dintre serviciile de asistență medicală, precum și cu alte sectoare. Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sănătății este finanțată din fonduri publice (79 %), însă cota cheltuielilor suportate „din buzunar” (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru categoriile vulnerabile.
Cea mai mare parte a cheltuielilor „din buzunar” se referă la produsele farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția inegală a serviciilor medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății ridică obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale. Lacunele actuale în ceea ce privește acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporționat asupra populației rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestații sociale sau cele din economia informală care nu își declară veniturile”, se mai arată în comunicatul Comisiei.
Deficit de forţă de muncă în sănătate
Comunicatul CE arată îngrijorare și în privința deficitului de forță de muncă în domeniul sănătății, care rămâne critic, deoarece numărul de medici și de asistente medicale este printre cele mai scăzute din Europa.
„În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanță de urgență care prevede creșteri salariale substanțiale și rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenți din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanța a fost adoptată ca urmare a unor proteste și se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației.
Sistemul de sănătate din România se confruntă și cu probleme de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanțelor și, în general, nu există transparență. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniștri ai sănătății în zece ani, precum și schimbări frecvente de management la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”, mai arată sursa citată.
În aceste condiții, comunicatul Comisiei Europene arată că speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniune. Deși a crescut din 2000, speranța de viață a românilor rămâne cu aproape șase ani sub media UE.
