Criza de personal medical la secţiile ATI este răspândită în toată Europa. În România, guvernanţii vorbesc numai despre creşterea numărului de paturi. Soluţia sunt studenţii voluntari, notează Mediafax.
La noi, semnalele de alarmă sunt trase numai de cei care lucrează în sistem şi spun că sunt epuizaţi, după opt luni în secţiile sau spitalele Covid-19. Numărul medicilor de Terapie Intensivă a rămas constant din martie şi până acum: 1159 de medici, arată raportul Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă.
Guvernanţii vorbesc numai despre creşterea numărului de paturi, iar pentru criza de personal medical soluţia sunt studenţii voluntari.
Aceleași probleme și-n Franța, Italia, Spania și Germania
Franţa, de exemplu, a făcut cursuri cu 7000 de oameni din primăvară şi până acum pentru: asistente, interni, paramedici. Chiar şi aşa, francezii fac mari eforturi să facă faţă.
Nici în Italia lucrurile nu stau mai bine. Sunt 11.000 de paturi de terapie intensivă, dar numai 5000 de medici.
„Situaţia este mereu la limită. De exemplu, ieri nu am putut primi o femeie la Terapie Intensivă. A trebuit să pun un pat într-o sală de operaţie. Dar nici în situaţia asta nu avem posibilităţi nelimitate. Numărul anesteziştilor şi al asistentelor este limitat. Nu e suficient să avem ventilatoare, avem nevoie de anestezişti şi de asistente ca să aibă grijă de bolnavi”, spune Claudio Zanon, directorul unui spital din Milano.
Robert Guerri este medic infecţionist şi coordonatorul departamentului Covid-19 de la Spitalul del Mar de la Barcelona. Din octombrie are secţia de Terapie Intensivă plină în permanenţă. Şi se confruntă şi el cu lipsa personalului.
„Pe de o parte, angajaţii din sănătate sunt obosiţi, pe de altă parte, numărul celor care lucrează în prima linie este limitat. Toate spitalele sunt în situaţia asta şi toţi fac angajări, e greu de recrutat medici şi asistente. Acest aspect ne limitează capacitatea de a ne extinde în alte spaţii, ca să lucrăm în aceleaşi condiţii ca şi până acum”, povesteşte Guerri.
Speranţa întregii Europe a fost Germania, care a primit pacienţi din Franţa, Italia, Belgia, în primul val al epidemie. Dar acum şi sistemul german se apropie de limită şi nu din cauza paturilor de ATI, ci, la fel, a personalului care să poată trata bolnavii.
