Jeleurile sunt preferate de copii, dar câţi dintre noi ne-am gândit vreodată cam ce conţin?
Jeleul tradițional este un preparat dulce făcut din suc de fructe bogate în pectină, fiert cu zahăr până se îngroașă și capătă consistență de gel.
În schimb, jeleurile realizate industrial se fabrică prin adăugarea unor aditivi de gelifiere (gelatine, pectine etc.) care au rolul să producă efectul de gel mai repede, deci mai economic.
Jeleul preparat în casă poate să fie un desert mai sănătos decât ar fi cele din comerţ, deoarece cantitatea de zahăr poate să fie controlată. În cazul jeleurilor cumpărate, nu mai putem să vorbim despre un dulce sănătos, mai ales atunci când ele ajung să fie consumate în cantitate mare de copii.
Gelatina, obținută prin fierberea unor țesuturi animale
De regulă, ingredientele regăsite în compoziția jeleurilor sunt următoarele: sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe și plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus și morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanțe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome și aditivi.
Nu sunt cam multe ingredientele de bază din moment ce jeleurile se fac tradiţional doar din suc de fructe şi zahăr?
Ştiai că gelatina care se foloseşte pentru fabricarea jeleurilor este o substanță solidă translucidă, incoloră sau ușor gălbuie, fără miros și aproape fără gust, obținută prin fierberea îndelungată a unor țesuturi animale?
Produsă din șorici de porc (44% pondere între ingrediente), piei de bovine (28%), oase de porc, cal sau vacă (27%) și alte ingrediente (1%), gelatina este folosită pentru a stimula senzația gustativă de grăsime și pentru a da volum bomboanelor gumate.
Consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății!
Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății! Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție.
Efectele zahărul în alimentaţia copiilor
Dereglarea metabolismului calciului. Copiii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
Obezitatea
Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei. În Europa, unu din trei tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.
Diabetul
Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametri normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.
„Zahăr ascuns“
Un lucru deosebit de grav este adaosul de „zahăr ascuns“ care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele „naturale“ adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este „ascuns“ zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).
Așadar, data viitoare când savuraţi un jeleu cu aromă fructată, ar trebui să vă gândiţi că nu faceţi altceva decât să mâncaţi un amestec de rămășițe animale topite, substanțe chimice și mult zahăr.
