Operatiunile impotriva Afganistanului ar putea incepe cu cucerirea bazei de aviatie militara Bagram

Conform ziarului britanic Observer, operatia militara impotriva bazelor lui Osama bin Laden din Afganistan va incepe peste 48 de ore. Raportindu-se la surse din serviciile secrete americane si britanice, publicatia sustine ca atacurile sint aprobate de presedintele american George W. Bush si la ele va participa si Marea Britanie. Bush i-a cerut generalului in rezerva Wane Downing, expert in probleme de terorism, sa conduca operatiile, avertizind ca „lupta impotriva terorismului va fi de durata si se va purta peste tot unde se ascund, fug sau intocmesc planuri infernale teroristii“. S-a anuntat, de asemenea, ca CIA are deja o baza temporara in Afganistan pe teritoriul controlat de fortele de opozitie, dotata cu aparatura moderna sosita din Uzbekistan pentru interceptarea radio.

Si totusi, ca raspuns la atentatele din 11 septembrie, cele mai convenabile baze pentru asteptata lovitura a Statelor Unite impotriva Afganistanului sint teritoriile invecinate cu acesta ale fostelor republici sovietice din Asia Centrala – Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan.

Deosebit de importante sint primele doua. In primul rind, se invecineaza direct cu teritoriile afgane controlate de opozitia talibanilor, Uniunea de Nord, ale carei forte sint gata sa actioneze impreuna cu americanii. In al doilea rind, si Uzbekistan, si Tadjikistan au legaturi de singe cu vecinul lor de la sud din simplul motiv ca acolo traiesc multi etnici uzbeci si tadjici. Exista si un al treilea motiv pentru rolul cheie al Tadjikistanului si Uzbekistanului – acestea dispun de aeroporturi de unde ar putea sa decoleze avioanele americane pentru atacuri impotriva Afganistanului. Aeroportul de linga capitala Tadjikistanului, Dusanbe, este unul dintre cele mai mari din Asia Centrala, celalalt – linga Parhara, de asemenea, este util in acest scop, iar Uzbekistan ofera aeroporturile din Tuzel de linga capitala Taskent si din Termez.

In ciuda dezmembrarii URSS, Moscova continua sa joace un rol important in zona. Declaratia presedintelui rus Vladimir Putin, care a spus ca Rusia isi va deschide cerul pentru „operatii umanitare si de salvare“, a fost primita de catre Occident in doua feluri – unii (ziarul Washington Post) asteptau mai mult, altii (ziarul New York Times) au apreciat aceasta ca fiind „cel mai impresionant, ca proportii, ajutor rusesc dupa Razboiul Rece“. Esential este insa ca pozitia ruseasca a dat directia de actiune si a republicilor central-asiatice, care n-ar fi indraznit sa se angajeze in sprijinirea operatiei militare a Statelor Unite fara acordul Moscovei. Aceasta se refera mai ales la Tadjikistan, a carui granita de sud este pazita de Divizia ruseasca motorizata 201 si care datoreaza tocmai prezentei unitatilor rusesti stapinirea conflictului cu propriile lui grupari extremiste islamice.

Uzbekistanul nu este chiar atit de legat de Moscova, dar nici el n-ar indrazni sa ia o pozitie contrara acesteia. Macar pina cind nu se realizeaza visul presedintelui Islam Karimov de a iesi cu produsele petroliere nationale direct pe piata mondiala, ocolind Rusia. Iar conditia ca acest lucru sa se intimple depinde de criza din Afganistan. Daca acolo se normalizeaza situatia, pe teritoriul lui pot sa treaca tevile conductelor de gaz si de petrol uzbece, care sa ajunga pina in portul pakistanez Karaci. Traseul ar trebui sa treaca prin valea Herat, pe riul Herirud, in directia Kabul si Pesavar. Tocmai pe acest traseu s-ar putea disloca trupe americane in situatia unei operatiuni reusite impotriva talibanilor. Ele ar garanta securitatea conductelor uzbece si a banilor care vor veni la Taskent din ceea ce curge prin aceste conducte. Aceasta perspectiva este si stimulul principal in sprijinirea asteptatelor lovituri ale SUA impotriva talibanilor.

Conform presei rusesti, Pentagonul este deja pregatit pentru operatiunile impotriva Afganistanului. Primul scop al acestor operatiuni este ocuparea fostei baze sovietice de aviatie militara de la Bagram, Afganistanul de Nord. Acesta este singurul aeroport din Afganistan amenajat pentru decolare si aterizare in orice conditii atmosferice. Daca avioane americane incep sa decoleze de acolo, este putin probabil ca talibanii sa reuseasca sa mentina Kabulul, apreciaza expertii militari rusi.

Baza insa nu a mai fost exploatata din 1999 si se impune sa fie reparata. Turnul de control este spart, iar aparatura lui a fost pradata. Cu toate acestea, generalul Alexandar Vladimirov, vicepresedinte al colegiului de experti militari rusi, sustine ca refacerea pistei si a luminilor de semnalizare ale aeroportului din Bagram se poate face in „citeva zile“ si aeroportul sa fie folosit integral de catre aviatia americana.

Se considera ca Bagram este in prezent in miinile Uniunii de Nord, desi stirile din zona lui Mazar-i-Sarif, unde se duc lupte grele intre unitatile acestuia si fortele talibanilor, sint foarte contradictorii.

Rolul Uniunii de Nord in asteptata operatie americana, pentru inceput, este destul de curios. Pe de o parte, uniunea a anuntat ca este gata sa actioneze la unison cu americanii, pe de alta parte, sustine ca nu va astepta pina cind americanii vor lovii in talibani, ci va porni atacul cu forte proprii. „Noi luptam cu talibanii de sase ani si le vom face de petrecanie“, a declarat zilele acestea generalul Berdjan, care comanda fortele Uniunii, forte care incearca sa-si impuna controlul si asupra portiunilor de drum muntoase din jurul Bagramului. Fara sprijinul aviatiei americane, este insa putin probabil ca Uniunea de Nord sa reuseasca macar sa se apropie de Kabul.

SUA sint foarte prudente intr-o eventuala angajare cu fortele Uniunii. Si explicatia este foarte simpla – aceasta este intretinuta fatis de Moscova. Legaturile au fost afisate direct de catre seful marelui stat major rus, general Anatolii Kvasnin, care s-a intilnit la Dusanbe cu succesorul lui Ahmed Sah Masud, Mohamad Fakim, pentru a coordona cu acesta din urma actiunile impotriva talibanilor si eventuala participare la operatia americana de atacare a acestora.

Moscova sprijina clanul tadjic al presedintelui afgan Rabanin, detronat de talibani in 1996, si conteaza pe intoarcerea acestuia la Kabul dupa eventuala alungare a talibanilor de acolo. Americanii nu sint predispusi la un astfel de scenariu. Ei au stabilit deja contacte cu fostul rege afgan Zahir Sah, exilat in 1973, si este evident ca vad in acesta o cale de rezolvare postbelica a Afganistanului. Exista si varianta ca in aceasta schema sa fie atrase si clanuri uzbece care acum sprijina Uniunea de Nord, dar miine se pot alia cu pustunii proamericani pentru a garanta conductele lui Islam Karimov. Exista totusi si varianta de compromis de a se crea un guvern afgan postbelic cu participarea atit a fortelor proruse, cit si a celor proamericane. Aceasta este varianta optima pentru securitatea nu numai a Asiei Centrale, dar si a intregii lumi. Ea se poate naste curind pe cimpul de operatii, undeva in jurul Bagramului.