Prezentă pentru prima dată la Jocurile Olimpice, sportiva de 34 de ani de la CSM Craiova crede că, dacă va prinde o zi bună, va încheia pe un loc bun
cursa de 20 de kilometri marş. Este o probă subiectivă, în care arbitrii au dreptul „ochiometric“ la descalificare.
– GdS: Claudia, cu câteva zile înainte de debutul Jocurilor Olimpice de la Londra, cum decurge pregătirea ta?
– Claudia Ştef: Pregătirea decurge conform planificării. Sunt la Craiova din 13 iulie, mă pregătesc în Parcul „Nicolae Romanescu“ şi în Parcul Tineretului, alternativ. În „Romanescu“ este un traseu cu deal şi pot lucra forţă, iar în Parcul Tineretului pot lucra intensitate. Înainte am fost la Poiana Braşov o lună şi la Piatra Arsă trei săptămâni şi jumătate.
– GdS: O bună perioadă te-ai antrenat în Portugalia. De ce ai ales acea ţară?
– C.Ş.: În perioada de iarnă, mai precis cinci luni, am stat în Portugalia, la Monte Gordo. Am mers acolo pentru climă, este un loc unde vin sportivi din majoritatea ţărilor din Europa.
„Mi-a fost uşor cu soţul şi fiul alături“
– GdS: I-ai avut alături în Portugalia pe soţul tău, Sebastian Ştef, care îţi este antrenor, dar şi pe fiul tău, Andrei Sorin, în vârstă de doar doi ani A fost mai uşor pentru tine?
– C.Ş.: Este mai uşor că avem o astfel de situaţie. Ar fi fost foarte greu să îmi rămână acasă familia şi eu să stau cinci luni plecată, dar aşa nu am avut nici un fel de probleme şi m-am concentrat asupra antrenamentelor.
– GdS: Când ai început să faci sport, te gândeai că vei ajunge să îmbini statutul de sportivă de performanţă şi pe cel de mamă?
– C.Ş.: La un moment dat a venit dorinţa de a face un copil şi de a continua cu sportul cu copilul alături de mine. Chiar anul acesta, fiind în Poiana Braşov cu copilul după noi, depănam amintiri. Îmi doream un copil şi să-l am cu mine prin cantonamente şi uite că visul mi s-a împlinit.
– GdS: Multe sportive când decid să devină mame renunţă la carieră.
– C.Ş.: Realitatea este că este foarte greu să îmbini sportul cu meseria de mamă deoarece copilul necesită atenţie. Am avut noroc că este extraordinar de cuminte, am avut noroc cu un soţ care se ocupă mult de el şi mie mi s-a uşurat munca. Andrei este un copil energic, care necesită multă atenţie şi energie din partea noastră. Dar în acelaşi timp înţelege că mami e obosită şi mă lasă să dorm. Mai mult de un sfert din viaţa lui a petrecut-o în străinătate.
„Nu am emoţii“
– GdS: Ai ajuns la maturitatea sportivă, dar, având în vedere că este prima ta participare la Jocurile Olimpice, ai emoţii?
– C.Ş.: Nu sunt mai mari decât la un concurs oarecare. Chiar dacă este Olimpiada, vreau să o tratez ca pe un concurs normal, să nu las emoţiile să mă învingă. Nu sunt o tipă emotivă şi sper că mă voi descurca onorabil. Tot ce îmi doresc e să prind ziua de concurs extraordinară şi să pun în practică tot ce am în picioare şi ce am antrenat anul acesta şi atunci sunt convinsă că va fi un rezultat pozitiv.
– GdS: Ai participat doar la două concursuri în 2012, aşa aveai în planul de pregătire?
– C.Ş.: Am participat la un Grand Prix pe 14 aprilie în Portugalia, unde am ocupat locul patru, şi la Cupa Mondială în martie, în Rusia, locul 12. E o probă foarte grea, după care refacerea este foarte dificilă, am preferat să particip la două curse şi să pregătesc în mod special Olimpiada.
– GdS: Te fereşti de pronosticuri în ceea ce priveşte clasarea ta la Londra?
– C.Ş.: Este greu de dat pronosticuri, mai ales în această probă, pentru că, în afară de greutatea probei, este şi o probă subiectivă, condusă de arbitri. Chiar dacă eu sunt o sportivă tehnică din punct de vedere al probei, totuşi, nu poţi da un pronostic.
– GdS: Nicolae Mărăşescu, unul dintre cei mai titraţi antrenori de atletism, te vedea, într-o analiză, clasată în primele opt la Londra. Ce spui?
– C.Ş.: Atletismul a dovedit că este un sport al surprizelor. Este într-adevăr sportul cel mai popular, cel mai greu, pentru că este sportul rege al Olimpiadei, concurenţa va fi puternică, dar surprizele pot apărea. Îi mulţumesc domnului Mărăşescu, probabil vorbeşte şi în urma rezultatului meu de la Cupa Mondială, unde am terminat pe 12, ţinând cont că acolo au venit toate concurentele din lume. A fost un loc concret şi de aceea a preconizat că aş putea veni în primele opt. Nu pot pune în balanţă timpii deoarece sunt în ţările concurentelor şi nu toţi sunt reali.
Ajung ultimii la Londra şi stau cel mai puţin
– GdS: Tu şi soţul tău veţi ajunge ultimii la Londra şi veţi sta cel mai puţin, trei zile.
– C.Ş.: Aşa este. Plecăm pe 8 august şi voi concura în 11, stau foarte puţin acolo.
Cursa este în centru, în faţa Palatului Buckingham, ne vede regina, aşa că trebuie să ne comportăm frumos. Vor fi 50-60 de concurente
– GdS: Vremea din Londra e pe placul tău?
– C.Ş.: Îmi place când plouă, cele mai bune performanţe ale mele au fost pe vreme rece şi mă avantajează.
„Vreau să fiu mamă full-time“
– GdS: După naştere se poate spune că pentru tine a fost un nou început. Te gândeşti să continui cu sportul la nivel înalt?
– C.Ş.: Mă bate gândul să mă retrag pentru că vreau să fiu mamă full-time.
– GdS: Ai 34 de ani. Ai avut destul de aşteptat până la prima ta Olimpiadă.
– C.Ş.: Am ratat patru Olimpiade până acum din cauza regulamentului, dar niciodată nu e prea târziu. Şi în 1996, când eram junioară, mi-am făcut baremul pentru Olimpiadă, dar era înainte de Mondialele de juniori şi cei din conducerea Federaţiei au ales să-mi fac datoria la Mondiale.
– GdS: Andrei va rămâne acasă, bănuiesc.
– C.Ş.: Da. Cu bunicii şi cu rudele, va fi în centrul atenţiei.
O sportivă constantă
Cariera Claudiei Ştef se poate caracteriza prin cuvântul constanţă. Rezultatele sale au fost în aceeaşi notă, nu a avut fluctuaţii mari de formă. A fost descalificată o singură dată, chiar anul trecut, deoarece nu era suficient pregătită, după cum recunoaşte. Mărşăluitoarea de la CSM Craiova are un palmares impresionant: 2002: locul 6 la Cupa Mondială, locul 5 la CE, 2003: locul 5 la CM, 2004: locul 3 cu echipa la Cupa Mondială, 2005: locul opt la CM; 2006: locul 5 la CE; 2007: locul 6 la CM; 2008: Finala Grand Prix, locul 3, locul 6 la Cupa Mondială, multiplă campioană naţională şi balcanică, deţine recordul mondial şi naţional de sală. Baremul pentru Londra l-a realizat anul trecut, înregistrând 1h33:07, pe 20 km.
