CS Gladiator Gym Craiova revine în atenția iubitorilor de culturism cu o nouă performanță. De data aceasta a strălucit Cristi Firică (37 de ani), multiplu campion național, care a revenit în circuit după o absență de cinci ani, cauzată de o accidentare la un umăr. Elevul lui Costel Torcea, la rândul său campion european la Masters, a participat la sfârșitul săptămânii trecute la Concursul Internațional de Culturism Clasic „Florin Teodorescu“ – ediția a 10-a, de la Lugoj. La start s-au regăsit sportivi din țara noastră, din Serbia și Ungaria. Rezultatul? Cristi Firică a obținut locul I la categoria 85 kg și și-a adjudecat și victoria la Open, unde l-a avut ca rival pe câștigătorul de la +85 kg, devenind astfel campionul campionilor, la una dintre cele mai puternice întreceri din România. Abia revenit acasă, Cristi Firică, prodecan la Facultatea de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității „Spiru Haret“ Craiova, a acordat un interviu în exclusivitate pentru GdS și Alege TV, în care a vorbit despre pregătirea asiduă începută în 2013 și revenirea sa în vârful „piramidei“.
GdS: Cristi, ai pășit din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Cum a fost?
Cristi Firică: A fost greu, ca la orice concurs. Au avut emoții, dar am reușit să reeditez performanța din 2007 și 2008 de la Campionatele Naționale, adică să câștig deopotrivă categoria la care am participat, 85 kg, și Openul concursului. Acum am uitat deja greutățile și mă bucur de rezultat.
GdS: Cât de dulce a fost această victorie?
C.F.: În momentele acelea de după concurs, care, deși sunt foarte grele din punct de vedere fizic, pentru că solicitarea și epuizarea sunt duse aproape la extrem, am simțit o descătușare psihică, o satisfacție enormă.
GdS: Te-au recunoscut ceilalți competitori când ai urcat pe scenă?
C.F.: M-au recunoscut imediat, de la cântar. Pe unii îi știam și eu, pe alții nu. În schimb, ei mă știau din revistele sau din emisiunile de specialitate. De exemplu, locul doi de la categoria mea, un băiat al cărui nume nu-l știu nici acum, m-a rugat să facem o poză împreună după concurs, spunându-mi că așteaptă acest moment din 2008, când am fost campionul campionilor. M-a impresionat acest lucru.
A fost la un pas să nu mai meargă la Lugoj
GdS: Ai dus și o luptă cu tine. După cei cinci ani de absență din circuit ai revenit în sală în 2013 și ai muncit practic până acum pentru acest concurs…
C.F.: Întotdeauna duci o luptă cu tine, cu psihicul și cu organismul tău, care, la un moment dat, parcă refuză să facă ceea ce îi ceri să facă. În ciuda faptului că pe scenă ești singur și prezinți pozițiile obligatorii sau programul liber ales nu este absolut deloc un sport în care pregătirea este solitară. Fiecare succes are în spate dorința de victorie și mulți ani de pregătire sub atenta supraveghere a antrenorului. Pe lângă acest lucru, ai o echipă puternică în spate, alcătuită acasă din familie, iar la sală din antrenor. Acasă este prietena care trebuie să te înțeleagă, să te sprijine și să-ți suporte nervii, pentru că lipsa carbohidraților în timpul regimului creează o stare de nervozitate. Pe lângă ea și membrii familiei mai sunt prietenii, care trebuie să te ducă și să te aducă de la concurs cu mașina, să-ți care geanta, să te machieze și să te demachieze. Antrenorul joacă de asemenea un rol esențial. Fără ei nu reușești! Repet, deși pe diplomă scrie doar numele tău, în spate luptă o echipă întreagă.
GdS: Cât de grea a fost lupta cu tine?
C.F.: Sincer, cu trei, patru zile înainte de competiție am vrut să renunț și să mă pregătesc pentru următorul concurs. Doar simpla veste că antrenorul meu nu mă mai poate însoți la Lugoj, din cauza unor probleme personale, m-a tulburat. E foarte grea lupta cu tine însuți, mai ales că tentațiile sunt mari și trebuie să rămâi ferm pe poziție. Lupta cu tine este și mai grea atunci când îți aduci aminte că ai fost de două ori, cazul meu, în vârful piramidei și te vezi dat la o parte din cauza unei accidentări.
GdS: Clubul Gladiator și-a făcut un obicei în a lua de la Lugoj cele mai frumoase trofee. În vitrină mai este unul identic cucerit de Costel Torcea anul trecut.
C.F.: Pe placheta care însoțește trofeul sunt trecuți toți câștigătorii de la edițiile anterioare. Ca atare, ultimul nume trecut pe plachetă este al antrenorului meu, Torcea Costel, câștigătorul celei de-a noua ediții. Unul dintre prietenii care m-a însoțit la concurs mi-a zis că anul viitor trebuie să-l câștige Torcea ca eu să-i apar cu numele pe plachetă și peste doi ani să-l câștig din nou eu, ca să-mi apară și mie numele pe propriul trofeu. A fost un spirit de glumă. Nu doar în Craiova este Gladiator Gym numărul unu, ci în tot sudul țării. Este singurul club afiliat la FR de Culturism care are cele mai bune rezultate, dacă păstrăm proporțiile cu celelalte orașe importante din țară, cum ar fi București, Brașov, Târgu Mureș, Iași, unde sunt centre mult mai bine dezvoltate și cu mult mai multe cluburi afiliate la federație. Suntem foarte apreciați în țară, pentru că raportul dat de numărul de participanți și cel al premiilor cucerite este foarte bun.
„În sportul acesta, niciodată nu poți să fii mulțumit“
GdS: Ce urmează pentru tine?
C.F.: Împreună cu antrenorul meu, Costel Torcea, o să punem la punct strategia de abordare a următorului concurs în zilele următoare, turneu care nu știu nici care va fi, nici când va fi exact. Cert este că anul viitor trebuie să particip din nou la concurs, pentru că din experiență am constatat că abia după trei, patru ani de pregătire forma mea devine cea mai bună.
GdS: Să înțelegem că nu ești mulțumit de tine la ora actuală?
C.F.: În sportul acesta niciodată nu poți să fii mulțumit. Dacă ai fi așa, te-ai plafona.
GdS: Ești un exemplu pentru cei din sală.
C.F.: Sunt mai multe exemple în sală, începând de la maestrul Torcea și ceilalți băieți campioni care au concurat la diverse competiții. Suntem priviți altfel, suntem respectați. Există însă și un revers al acestei medalii, în sensul că eu am timp să merg la sală strict o oră și jumătate și să-mi fac antrenamentul, iar ei vin și cer sfaturi și ar sta de vorbă cu tine, vor să-i îndrumi, și uneori sunt nevoit să-i îndepărtez, ceea ce este stânjenitor și îmi pare rău.
GdS: Trebuie să schimbați vitrina, pentru că nu mai au loc trofeele câștigate alături de Costel Torcea și ceilalți „gladiatori“.
C.F.: Da, este adevărat că a devenit neîncăpătoare. Am o poveste foarte haioasă legată de acest ultim trofeu, care este foarte mare. În momentul în care mi-a fost înmânat de către organizatorul turneului, mi-a spus să ridic trofeul deasupra capului pentru poza de final. Trofeul cred că are undeva la 20 kg și i-am spus să fie serios că nu pot nici măcar geanta de concurs să mi-o car singur de două zile. I-am transmis că dacă vrea să-l vadă sus trebuie să mă ajute, ceea ce s-a și întâmplat. Apoi prietenii mi l-au dus la mașină, prietena m-a ajutat să-l aduc la sală, iar colegii de antrenament l-au cărat de la mașină în sală, pentru că este foarte greu.
Torcea, mulțumit
Antrenorul Costel Torcea este mulțumit de modul în care a revenit în culturismul de performanță Cristi Firică și speră să-l vadă cucerind și alte turnee importante din țară și de peste hotare. „Cristi a revenit în circuit, așa cum mi-am dorit, adică a redevenit campionul campionilor. Este un concurs suficient de greu pentru o revenire. Cristi a fost accidentat în ultimii ani și este o revenire spectaculoasă și benefică atât pentru mine, ca antrenor, pentru club, dar în special pentru el, care va aborda viitorul cu multă încredere. Am avut grijă să-i transmit ce-l așteaptă în următoarea perioadă de pregătire, având în vedere că obiectivul nostru este mult mai mare decât un campionat internațional așa cum a fost cel de la Lugoj. Pretențiile mele sunt mult mai mari la el și sper ca zilele astea să punem la punct tot planul de pregătire.
