Un taran era intr-o caruta plina ochi trasa de un singur magar, amarât, cu ochelari de cal, dar care nu se urnea deloc. La un moment dat, taranul incepu sa strige frenetic:
– Di, Murgule! Di, Surule! Di, Florica! Di, Maricica!
Un barbat se uita la el si il intreaba daca a uitat cum se numeste magarul. La care taranul raspunde:
– Stiu cum il cheama, dar vreau sa ii dau impresia ca nu lucreaza singur.
