O familie de tineri merge în vizită la nişte prieteni mai în vârstă. Se aşază la masă să mănânce, iar bătrânul îi spune soţiei:
– Luceafărul meu, adu felul întâi!
După ce îl termină, bătrânul zice:
– Frumoasa mea, adu şi felul doi!
La final, bătrânul se adresează drăgăstos soţiei:
– Iubirea mea, adu desertul!
După masă, femeile merg la bucătărie, iar bărbaţii rămân singuri. Tânărul, impresionat, îl întreabă pe bătrân:
– Cum de reuşeşti, după atâţia ani, să-i mai spui cuvinte frumoase?
– Să-mi bag picioarele dacă îmi mai aduc aminte cum o cheamă!
