Soţul se pregăteşte să plece seara de acasă şi îi cere soţiei sacoul cel nou.
– Ma, te duci la femei!
Nu, dragă, Doamne fereşte!
Îi cere apoi cămaşa cea mai bună.
– Ma, am eu dreptate, te duci la femei!
– Cum să mă duc dragă, stai liniştită.
Cere şi cravată, etc. Se întoarce dimineaţă acasă răvăşit, cu cămaşa desfăcută şi ţipă la ea:
– Fai muiere, ai cobit! Acuma iţi place?
Fata se întoarce acasă după întalnirea cu prietenul ei plangand.
Mama:
-Ce…ce s-a-ntamplat?
-Prietenul meu, m-a cerut de soţie.. da mi-a mărturisit că e ateu!
Cum aş putra trăi cu un om care nu percepe diferenţa dintre bine şi rău… dintre înger şi diavol!?
-Mărită-te cu el, totuşi. Cand mă va cunoaşte şi pe mine, o s-o perceapă.
