După trei ani de stat la pușcărie, Gheorghe revine acasă.
Ajuns acasă, acesta găsește în bătătură un prunc în plus.
– Tu, Mărie, dar ăsta de unde o apărut?
– Vai, Gheorghiță. Îsta e rodul sărăciei de când ai căzut la bulău. De necaz am vrut să mă omor și m-am pus pe șinele trenului.
– Na, și?
– No bine mă! Io nu îs de vină că impegatul o ajuns mai repede decât trenul!
Maria, mioapă, dar prea vanitoasă ca să poarte ochelari, și în plus foarte hotărâta să se mărite.
În cele din urma și-a găsit un soț și a plecat în luna de miere.
Când Maria s-a întors, mama sa a țipat îngrozită când a văzut-o, s-a repezit spre telefon și a sunat un oftalmolog:
– Doctore, spuse ea gâfâind, trebuie sa vii aici neaparat… este o urgență! Fiica mea, care totdeauna a avut probleme cu ochii dar a refuzat să poarte ochelari tocmai s-a întors din luna de miere…
– Doamna, o întrerupse doctorul, stăpâniți-va vă rog…spuneți-i fiicei dumneavoastră să mă caute la cabinet. Oricât de rău ar vedea asta nu poate fi considerată cu adevărat o urgență…
– O, nu, spuse mama…nu înțelegeți! Tipul cu care s-a intors fiica mea din luna de miere nu e același cu care a plecat!!!
