Deși a fost construit încă din 2012, cu aproape 43 de milioane de lei de la Uniunea Europeană, Primăria Craiova, în calitate de beneficiar al pasajului suprateran din centrul Craiovei, nu are efectuată recepția finală a lucrărilor, la circa șase ani de la darea în folosință a pasajului.
Finanțarea a fost obținută pe Programul Operațional Regional (POR) Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere“. Cu o valoare totală de 54.254.902 lei, din care valoarea nerambursabilă a fost de 42.635.304 lei, conform datelor publicate pe site-ul ADR Sud-Vest Oltenia, proiectul a fost câștigat, iar construcția s-a realizat. La această dată, proiectul figurează ca fiind finalizat. Conform datelor din fișa de proiect, investiția are următoarele dimensiuni:
– lungimea pasajului suprateran construit – 545 de metri;
– suprafața carosabilului reabilitat -19.365 de metri pătrați;
– lungimea trotuarelor reabilitate – 1.135 de metri;
– lungimea liniei de tramvai nou-creată – 1.338 km (pe pasaj linia de tramvai este construită pe două sensuri de circulație) etc.
Pe lângă pasaj au fost necesare multe alte lucrări, indicatoare rutiere, dar și lucrări de anvergură precum devierea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, a căror lungime a ajuns la 1.373 de metri.
În 2012, la 16 luni de la demararea lucrărilor, pasajul suprateran a fost testat de către constructorul SCT București, care câștigase licitația. S-au folosit opt autocamioane de mare tonaj care, încărcate cu piatră, ajungeau la o greutate de 47-48 de tone fiecare. La acea vreme, reprezentanții constructorului explicau că acela a fost un convoi de test, pentru că pasajul nu va mai fi supus pe întreaga sa durată de viață la o asemenea greutate. După ce pasajul a trecut testul de greutate, a fost turnat al doilea strat de asfalt (stratul de uzură), iar în cele din urmă pasajul a fost dat în folosință.
La vremea respectivă, au fost voci din Craiova care au spus că pasajul trebuia să fi fost mai lung și să fi trecut peste intersecția de la Universitatea din Craiova, care este cea mai mare intersecție din municipiu și cea mai aglomerată. Cu toate acestea, o parte din traficul de pe cea mai importantă arteră de circulație din Craiova a fost preluat de respectivul pasaj suprateran.
Lucrări în plus: nu fuseseră prinse în proiectul inițial
După ce SCT București și-a încheiat lucrările la pasaj, autoritățile craiovene și-au dat seama că mai erau necesare lucrări care nu fuseseră trecute în proiectul inițial sau a căror modificare s-a solicitat ulterior dării în folosință a pasajului. Spre exemplu, mai trebuia realizată iluminarea bretelelor de pe lângă pasaj, care n-a fost prinsă în proiectul inițial, pentru că proiectanții au uitat și nici angajații Primăriei Craiova nu s-au gândit la așa ceva, scria GdS la vremea respectivă. Primăria Craiova a organizat ulterior licitație pentru iluminatul pasajului, pe partea exterioară.
În 2015, firma care a construit pasajul SCT București a intrat în insolvență, lucru demn de notat pentru ceea ce s-a întâmplat ulterior.
Compensatoarele antiseismice, montate greșit pe doi dintre pilonii pasajului
În 2016, GdS descoperea, la sesizarea unui cititor, că de pe unul dintre pilonii de susținere ai pasajului a început să cadă tencuiala, din cauza unui compensator care forța în piciorul podului. Primăria a făcut o comisie și a decis desprinderea șuruburilor și a tuturor compensatoarelor, indicând inițial faptul că acele compensatoare s-ar fi contractat din cauza gerului, ceea ce ar fi dus la deteriorarea tencuielii de pe pilonul de susținere, fără să fi fost vorba despre afectarea în profunzime a pilonului.
La patru ani de la darea în folosință a pasajului suprateran, s-a constatat că acele compensatoare care au menirea de a absorbi trepidațiile pasajului, în caz de seism, fuseseră montate greșit. Concret, pe doi dintre pilonii de susținere ai pasajului suprateran, patru dintre acele compensatoare au fost poziționate greșit de către constructor. Problema era că, între timp, constructorul pasajului intrase în insolvență și nu mai putea remedia defecțiunea cauzată, în ciuda faptului că recepția lucrărilor fusese făcută în 2012, deci cu patru ani înainte de descoperirea disfuncționalității compensatoarelor. De teama unor reacții similare, toate șuruburile compensatoarelor antiseismice au fost slăbite la toți pilonii de susținere ai pasajului, iar la cele două picioare la care se descoperise tencuiala căzută, compensatoarele au fost demontate. În tot acest interval, Primăria Craiova dădea asigurări că desprinderea compensatoarelor antiseismice nu reprezenta un pericol pentru craiovenii care circulau pe acel pasaj.
La acea vreme, în 2016, pasajul se mai afla încă în garanție, iar dat fiind faptul că a fost vorba despre un proiect cu fonduri europene la care garanția este de cinci ani, primăria a putut să ceară socoteală constructorului. Municipalitatea a apelat la garanția de bună execuție pe care o avea la dispoziție și a căutat un alt constructor care să remedieze deficiențele apărute la pasaj.
Problemele pasajului, rezolvate parțial abia în 2018
În august 2018, compensatoarele pasajului au fost montate corect, de data aceasta, susține primăria, iar șuruburile au fost strânse și la restul compensatoarelor. Deci la doi ani de la depistarea problemelor respective, problema a fost rezolvată. Municipalitatea a motivat că a fost nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru această operațiune, întrucât compensatoarele au fost trimise în Italia, la firma care le-a produs, pentru a suferi reglaje suplimentare.
Pe pasaj se lucrează de mai bine de un an
La cinci ani de la darea în folosință a pasajului suprateran, asfaltul de pe pasaj a început să se deterioreze, în special în imediata apropiere a liniei de tramvai. În acele zone, asfaltul pare că se mărunțește, din cauza circulației intense de pe pasaj.
Primăria Craiova a rezolvat problema compensatoarelor abia anul acesta, dar nici până acum nu au fost rezolvate problemele legate de lucrările de pe pasaj. De mai bine de un an, circulația se închide periodic pe pasajul suprateran, în special în wekenduri, când se repară pe porțiuni ceea ce se strică în timpul zilei. În ultimele luni, primăria a anunțat chiar și de două ori pe lună că se închide circulația pe pasaj pentru reparații la rosturile de dilatare și la porțiunea de asfalt ce face legătura între stradă și linia de tramvai, care se deteriorează destul de des. În timpul zilei, conducătorii de autovehicule care circulă pe pasajul suprateran pot observa balize de semnalizare poziționate lângă calea de rulare a tramvaiului.
Nu există recepție finală la încheierea proiectului
Pasajul construit în 2012, cu fonduri europene, avea o perioadă de implementare de cinci ani, ceea ce făcea ca, în mod normal, recepția lucrărilor să se fi făcut în prima parte a anului 2018.
Potrivit reprezentanților Primăriei Craiova, din cauza lucrărilor de reabilitare de pe pasaj, recepția finală la încheierea proiectului finanțat cu fonduri europene nu poate fi făcută și nici nu a fost planificată până în acest moment. Recepția pasajului suprateran va putea fi făcută abia după ce se încheie lucrările de reparații planificate.
Primăria încearcă totuși să „îndulcească“ situația, informând că în perioada următoare nu vor mai fi mari întreruperi ale circulației pe pasajul suprateran de la kilometrul 0 al Craiovei, ci va fi vorba doar de mici întreruperi de una-două ore, pe care municipalitatea le va anunța devreme, astfel încât conducătorii auto să fie informați în timp util. Primăria nu a precizat un orizont de timp până la care se vor executa aceste lucrări de reparații pe pasaj.
Din punctul de vedere al cheltuirii banilor europeni, pentru pasajul suprateran s-a încheiat cu succes perioada de implementare ex-post, adică de cinci ani de la recepționarea lucrărilor obiectivului de investiții. Potrivit datelor furnizate de ADR Sud-Vest Oltenia, „proiectul menționat a fost implementat în conformitate cu prevederile contractului de finanțare. Perioada de monitorizare ex-post a acestuia s-a terminat în data de 9.03.2018“.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
