De la inaugurarea din 2016 şi până la începutul acestui an, parcarea subterană din centrul Craiovei a produs mai multe costuri decât venituri pentru municipalitate. Pe primele opt luni ale anului 2018, însă, parcarea a produs venituri sensibil egale cu cheltuielile sau chiar uşor mai mari. Cum a fost posibil acest lucru? Primăria Craiova a introdus o taxă de parcare prin SMS în tot centrul municipiului, care are o valoare de trei ori mai mare decât taxa de parcare în subteran. Astfel, craiovenii au fost împinşi de autorităţi să utilizeze mai des parcarea subterană, investiţie realizată cu fonduri europene.
Informația pe scurt:
• Proiectul privind parcarea subterană a avut o valoare totală de 84 de milioane de lei, din care 82 de milioane de lei au reprezentat fonduri europene nerambursabile;
• Părculeţul care exista pe locul pe care se află acum parcarea subterană nu a mai fost refăcut niciodată;
• În mai 2016, parcarea a fost recepţionată de către municipalitate. Unele lucrări s-au făcut la suprafaţă, conform proiectului, spre nemulţumirea arhitecţilor craioveni, care au acuzat că noua lucrare nu se încadrează în arhitectura zonei, în sensul că nu este pe aceeaşi linie cu arhitectura Teatrului Naţional „Marin Sorescu“, aflat în imediata apropiere;
• Iniţial, craiovenii nu s-au înghesuit să parcheze în noua investiţie realizată cu fonduri europene;
• În septembrie 2017, Primăria Craiova a introdus în centrul Craiovei parcarea cu plată prin SMS pe domeniul public. Taxa este mai mare decât parcarea în subteran. Astfel că parcarea subterană a început să fie utilizată mai intens de către craiovenii care ajung în centru;
• În prima jumătate din 2017, cheltuielile cu întreţinerea parcării au fost mai mari decât veniturile înregistrate de municipalitate;
• Primăria Craiova informează că a introdus parcarea cu plată prin SMS în tot centrul urbei pentru a face rentabilă parcarea subterană.
Primăria Craiovei a depus, în urmă cu cinci ani, un proiect pe POR 2007- 2013, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere“, domeniul de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, cu scopul realizării unei parcări subterane în mijlocul urbei, lângă Teatrul Naţional „Marin Sorescu“. Proiectul intitulat „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Naţional“ a avut o valoare totală de 84.401.175 de lei, din care 1.681.400 de lei a reprezentat valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional, 267,070 lei cofinanţare de la bugetul local şi 82.388.608 de lei a reprezentat contribuţia Uniunii Europene.
Pe locul respectiv sub care urma să se construiască parcarea subterană exista un părculeţ plin de copaci şi zone verzi. În acel părculeţ se afla Aleea Personalităţilor – o alee unde erau dispuse de o parte şi de alta statui care ilustrau oamenii marcanţi care au schimbat destinele Craiovei şi României, respectiv scriitori, poeţi, domnitori, politicieni de marcă ai vremurilor.
În martie 2014 se semna contractul de finanţare pentru noua investiţie. La vremea respectivă, se cunoştea faptul că parcarea ar fi trebuit să fie în totalitate subterană, iar deasupra ei urma să fie doar un părculeţ, cu multă verdeaţă. Primarul de atunci al Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, spunea, la semnarea contractului de finanţare: „Amenajările exterioare cuprind lucrări de amenajare a terenului, săpătură, umplutură, compactare. Amenajarea peisagistică va avea în vedere crearea spaţiilor verzi care să pună în valoare amplasamentul Teatrului Naţional «Marin Sorescu». Pentru aceasta se vor realiza alei pietonale, trotuare şi acces carosabil, se va planta gazon, plante decorative, arbuşti şi arbori. De asemenea, parcarea va fi dotată cu sistem de detecţie şi alarmare la depăşirea concentraţiei de monoxid de carbon, cu sistem de detecţie şi avertizare la efracţie, care va asigura protejarea spaţiilor importante din parcare contra pătrunderii persoanelor neautorizate, şi va avea sistem de sonorizare şi alarmare, care realizează transmiterea de mesaje sonore destinate evacuării unor zone şi dirijării personalului către căile de evacuare posibile“.
Parcarea a fost construită pe două niveluri, cu o suprafaţă totală de 17.332 de metri pătraţi. Are 619 locuri de parcare, dintre care 33 sunt pentru motociclete şi 586 pentru autoturisme.
se aşteptau ca totul să fie în subteran
Au ieşit şi… construcţii supraterane
În luna mai a anului 2016, parcarea subterană a fost recepţionată de către beneficiar, adică de municipalitate. Proiectul a generat numeroase critici atât din partea oficialilor primăriei, cât și a arhitecților din Craiova, deoarece între așteptări și ceea ce a ieșit conform proiectului este o diferență foarte mare. Reprezentanţii primăriei au acuzat proiectantul că nu a prevăzut scară de ieșire pentru șoferi, însă în cele din urmă proiectantul a rezolvat problema. În proiect existau patru scări de ieşire pentru şoferi. În cele din urmă, scara de ieşire (încă una) a apărut, după ce s-au solicitat detalii în plus de la proiectant, însă zona de la exterior nu a mai arătat ca înainte. Era vorba despre o alee care venea de pe strada Calea Bucureşti, trece peste parcare şi se opreşte pe platforma teatrului. Între această alee şi platforma teatrului este o diferenţă de nivel şi racordul între una şi alta se face printr-o scară, conform relatărilor publicate în GdS la vremea respectivă. „Detaliile de execuţie ale acestei scări nu au fost date de proiectant. Celelalte patru scări pentru ieşirea din subsol sunt ok, sunt executate. Aceasta nu este o scară de acces în parcare, este capătul unei alei care traversează parcarea“, spunea atunci actualul primar al Craiovei, Mihail Genoiu, pe atunci viceprimar. În cele din urmă s-au rezolvat problemele şi cu ultima scară de acces.
Arhitecţii au reclamat aspecte legate de estetică. Ei s-au plâns că structura de beton pune în umbră clădirea Teatrului „Marin Sorescu“ și că spațiul verde de dinainte nu va mai fi refăcut.
Iniţial, parcul de lângă Teatrul Naţional avea o arhitectură similară cu cea a clădirii care găzduieşte instituţia de cultură. După finalizarea lucrărilor de execuţie, zona a avut o cu totul altă înfăţişare decât înainte de construirea parcării subterane. Părculeţul din spatele Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ a fost distrus, iar în locul Aleii Personalităţilor au apărut betoane. Unele construcţii au ieşit la suprafaţă, în loc să fie în subteran, cum se aştepta toată lumea. În străinătate, parcările subterane sunt chiar… subterane şi doar ieşirile sunt proiectate deasupra solului.
Constructorul a menţionat că a respectat proiectul de lucrări. Ulterior s-a dovedit că aşa fusese întocmit proiectul, iar o parte din construcţia parcării era proiectată să fie la suprafaţă. Arhitecţi craioveni s-au declarat uluiţi de îndrăzneala proiectantului. Pe lângă construcţiile în care sunt scările de ieşire, care arată ca nişte căsuţe, la exterior au mai fost prevăzuţi o serie de parapeți pentru aleile denivelate construite suprateran, care fac legătura cu parcarea. „Unii dintre acei parapeți ar trebui dărâmați pentru a se recupera anumite trasee. Parcă sunt decoruri succesive, ca niște ziduri, pe când proiectul trebuia să fie în relație cu teatrul, nu să îl sfideze“, spunea, la vremea respectivă, un membru al Ordinului Arhitecţilor din România, citat de GdS.
Din cauza esteticii precare a construcţiilor parcării, în totală neconcordanţă cu arhitectura din zonă, Primăria Craiova a încercat o soluţie la acea dată. Construcțiile care ieşeau la suprafață urma să fie îmbrăcate cu o plantă numită glicină, astfel încât să creeze aspectul unei grădini suspendate. Cu toată străduinţa autorităţilor locale, peste parcarea supraterană nu a apărut o grădină suspendată. Au fost plantaţi copaci, pe alocuri s-a plantat gazon, s-au pus panseluţe, dar predomină betoanele şi aleile pavate.
în centrul municipiului
Cheltuielile cu întreţinerea parcării în 2017, mai mari decât veniturile
Dincolo de estetica părţii supraterane, au apărut situaţii legate de costurile financiare cu întreţinerea parcării. După darea în folosinţă a investiţiei efectuate cu fonduri europene, craiovenii nu s-au înghesuit să își lase mașinile în parcarea subterană. Veniturile încasate de beneficiarul proiectului nu au fost prea mari din această activitate.
Ceea ce primăria nu anticipase prin proiect a fost faptul că trebuia să suporte mai mulţi bani de la bugetul local pentru întreţinerea parcării. Pentru o bună perioadă, costurile cu întreţinerea parcării au fost mai mari decât veniturile. În prima jumătate a anului 2017, cheltuielile medii lunare cu întreţinerea parcării, cu utilităţile şi cu salariile personalului, pentru parcarea subterană, din perioada ianuarie-august 2017, au fost de 57.473 de lei pe lună, conform datelor de la Primăria Craiova. Ceea ce înseamnă că pe primele opt luni din 2017, primăria a cheltuit circa 459.000 de lei cu parcarea. În acelaşi timp, media lunară a încasărilor din perioada ianuarie – august 2017 a fost de 34.225 de lei, ceea ce înseamnă că în toată perioada s-ar fi încasat aproximativ 278.000 de lei. În medie, în fiecare lună din perioada analizată, Primăria Craiova avea venituri mai mici cu 23.249 de lei decât cheltuieli.
Parcarea începe să fie utilizată de craioveni
În aceeaşi perioadă analizată din anul 2018, după ce municipalitatea introdusese pe finalul lui 2017 o taxă de parcare prin SMS în spaţiul din centrul urbei, taxă care este mai scumpă decât taxa de acces în parcarea subterană, craiovenii au început să utilizeze mai intens investiţia făcută cu fonduri europene. Primăria susţine că veniturile au crescut şi au depăşit cheltuielile cu întreţinerea parcării.
„Parcarea subterană nu este un proiect generator de venituri. Chiar și în aceste condiții, proiectul parcării subterane a devenit unul profitabil pentru administrația locală, având în vedere că la doar trei ani de la inaugurarea sa își dovedește sustenabilitatea și importanța sa socială pentru comunitate și autoritatea locală. Amplasarea sa în zona centrală, dar și implementarea parcării prin SMS în zona centrală a municipiului, începând cu luna septembrie 2017, conform HCL nr. 31/2017, au condus, într-un timp record, la schimbări radicale. Astfel, veniturile realizate din încasarea taxei de parcare a autovehiculelor în parcarea subterană înregistrate în luna august 2017 au fost de 46.018 lei față de 55.929 de lei venituri realizate în luna august 2018. Astfel, media lunară a încasărilor din perioada ianuarie – august 2017 a fost de 34.225 lei, față de o medie lunară a încasărilor pentru perioada ianuarie – august 2018 de 60.233 de lei. Făcând comparație între august 2017 și august 2018, se observă, de asemenea, o creștere a gradului de ocupare a parcării cu o medie de 60-70% în 2018 față de august 2017, când nu era implementată parcarea prin sms. Total venituri pentru parcarea subterană din perioada ianuarie – august 2018 s-a ridicat la 481.866 lei“, au arătat reprezentanţii primăriei, printr-un răspuns transmis în urmă cu câteva luni, la solicitarea GdS.
Primăria a ţinut să precizeze că a introdus taxa de parcare prin SMS în tot centrul Craiovei pentru a face eficientă parcarea subterană. „Menţionăm faptul că, în conformitate cu POR 2007 – 2013, axa prioritară 1 «Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere», domeniul de intervenţie 1.1 «Planuri integrate de dezvoltare urbană», proiectul pentru care se solicită finanţare nu este generator de venituri. Cu toate acestea, administrația locală a pus în aplicare, în septembrie 2017, măsuri menite să asigure, pe termen mediu și lung, funcționalitatea la capacitate maximă și profitabilitatea obiectivului parcare subterană. Astfel, constatând că măsura implementată de Primăria Craiova în septembrie 2017 – parcarea prin SMS din zona centrală a Municipiului – a avut efecte benefice asupra gradului de ocupare a parcării subterane și a încasărilor înregistrate de aceasta, se are în vedere extinderea acestei măsuri și pentru alte străzi din zona centrală a municipiului“, se arată în răspunsul transmis GdS în urmă cu câteva luni.
Practic, taxa pentru a parca un autovehicul timp de o oră în parcarea subterană din centrul Craiovei este de un leu, pentru două ore costă doi lei, iar pentru mai mult de două ore costă șase lei. În acelaşi timp, parcarea pe locurile publice în centrul Craiovei costă 0,5 euro plus TVA pentru o oră de parcare. Aceste tarife au făcut ca parcarea subterană să fie mai avantajoasă pentru craioveni. Totuşi, doar atunci când sunt evenimente de amploare în centrul municipiului, parcarea se umple până la refuz, iar în interior miroase puternic a gaze de eşapament.
Parcomatele se mai defectează din când în când şi nu dau restul.
Primăria se laudă cu un profit de… 2 lei
Însă acest profit cu care se laudă municipalitatea pe primele opt luni din acest an este unul sensibil. Tot primăria ne informează că „astfel, cheltuielile medii lunare pentru parcarea subterană din perioada ianuarie – august 2018 sunt de 60.233 de lei și sunt aferente salariilor, contribuțiilor și utilităților“. Un calcul matematic arată că aceste cheltuieli totalizează aproape tot atât cât veniturile încasate, adică aproximativ 481.864 de lei, faţă de veniturile declarate de 481.866 de lei. Practic, deşi primăria susţine că parcarea subterană a devenit profitabilă, veniturile pentru perioada analizată din 2018 sunt mai mari cu doar doi lei decât cheltuielile, la calculele făcute de GdS pe media veniturilor declarată de primărie. Abia după ce se vor publica datele financiare pe întregul an 2018, comparativ cu 2017 se va vedea dimensiunea reală financiară legată de parcarea subterană.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
