Gândit și realizat cu scopul de a descongestiona traficul din Craiova, pasajul subteran se termină în mijlocul celei mai aglomerate intersecţii din municipiu. În 2014, municipalitatea discuta despre construirea a încă unui pasaj subteran în continuarea celui existent, care să preia traficul din intersecţia de pe Calea Bucureşti, cea de lângă Universitatea din Craiova. Acum, primarul urbei vorbeşte fie despre un nou pasaj subteran, fie despre unul suprateran în zona amintită, până la Piaţa Centrală, dar niciun document nu indică însă ce fel de investiţie se va face în centrul municipiului.
Informația pe scurt:
• Pasajul subteran al Craiovei a atras 43 de milioane de lei, fonduri europene.
• Cu toate că termenul de execuţie era de 28 de luni, constructorul MITLIV a finalizat înainte de termen construcţia şi a predat-o Primăriei Craiova, în calitate de beneficiar al proiectului cu fonduri europene.
• După inaugurarea pasajului au apărut inconvenientele: iluminatul se întrerupea adesea în pasaj, iar tirurile care greşeau drumul rămâneau blocate la intrarea în pasaj, construcţia fiind semnalizată cu nivelul de înălţime al pasajului şi realizată conform proiectului.
• Pasajul subteran iese la suprafaţă exact în mijlocul celei mai aglomerate intersecţii din oraş, respectiv pe Calea Bucureşti, astfel că timpul de aşteptare la semafoare este destul de mare, coada de maşini din pasaj întinzându-se uneori pe câteva sute de metri.
• În 2017, pasajul a fost închis două zile pentru unele reparaţii.
• În 2019 au apărut fisuri în pereţii pasajului, pe plăcile superioare. După verificări la faţa locului, primăria și constructorul au anunțat că fisurile erau prezente la rosturile de dilatare ale unor grinzi şi că nu nu ar fi vorba despre fisuri de structură.
• Încă din 2014, reprezentanţii Primăriei Craiova vorbeau de apariţia unui nou pasaj subteran, ca o continuare a celui existent, astfel încât să se descongestioneze traficul din centrul Craiovei. Investiţia ar fi urmat să se facă tot din fonduri europene, însă până acum nu există niciun demers concret în acest sens.
• Într-un interviu acordat GdS pe finalul anului 2018, primarul Craiovei spunea că a fost comandată o temă de proiectare pentru a se stabili dacă se poate face un pasaj subteran sau suprateran pentru a prelua cumva traficul intens din intersecţia amintită din centrul urbei.
În 2010, Primăria Craiova depunea un proiect cu finanţare europeană pentru crearea unui pasaj subteran în centrul Craiovei. Proiectul intitulat „Construirea unui pasaj subteran în vederea descongestionării traficului rutier din Zona Metropolitană Craiova – realizare pasaj denivelat subteran pe sub intersecția străzii Arieș cu strada Al. I. Cuza şi respectiv cu strada Împăratul Traian în vederea preluării traficului auto pe bulevardul Carol, strada Arieș“ a fost implementat de către Primăria Craiova, în calitate de beneficiar şi a fost depus pe Programul Operaţional Regional (POR), Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere“. Valoarea totală a proiectului a fost de 66.036.429 de lei, iar valoarea nerambursabilă a fost de 52.650.731 de lei, din care 43.168.226 de lei bani de la Uniunea Europeană. Perioada de implementare a proiectului fusese de 28 de luni, începând cu 10 septembrie 2011. În 2013, pasajul subteran a fost finalizat, investiţia fiind inaugurată pe 9 septembrie, în acelaşi an. Constructorul MITLIV a terminat pasajul înainte de data estimată a finalizării.
Printre obiectivele specifice ale proiectului se menţiona că rolul pasajului ar fi: „Reducerea timpului de călătorie în oraş cu 14% datorită descongestionării şi fluidizării traficului pe axa de transport rutier Nord-Sud a oraşului prin separarea clară a direcţiilor de mers; Creşterea cu peste 7% a numărului de persoane care vor utiliza mijloacele de transport în comun ca urmare a creşterii accesibilităţii şi mobilităţii pe artera rutieră vizată de proiect, la un an de la finalizarea proiectului“, se arată în specificaţiile proiectului, publicate pe site-ul Primăriei Craiova.
Pasajul subteran are o lungime de 405 metri, strada amenajată la nivelul pasajului (bretele) totalizează 15.780 de metri pătraţi, suprafaţa trotuarelor modernizate pentru a completa construcţia principală este de 7.810 metri pătraţi, sensurile giratorii create ar avea 3.980 de metri pătraţi, iar lungimea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare deviate este de 1.280 de metri, conform datelor din proiectul implementat.
Iluminatul în pasaj se întrerupea adesea, iar tirurile rămâneau blocate la intrare
La puţin timp după ce a fost dat în folosinţă pasajul subteran, iluminatul se întrerupea, lăsând şoferii în beznă. Penele de energie au devenit din ce în ce mai dese în perioada 2016 – 2017. Autorităţile susţineau, la vremea respectivă, că era vorba de defecţiuni de moment. Ulterior au început să se ardă mai multe dintre lămpile care iluminau pasajul. În ultima perioadă, aceste probleme au fost remediate. Pasajul este iluminat corespunzător, iar craiovenii nu s-au mai plâns de astfel de aspecte.
Numeroase accidente au avut loc la intrarea în pasajul subteran, imediat după inaugurare şi până la finele lui 2018. Motivul principal: înălţimea pasajului nu permite tirurilor să tranziteze în subteran. Numeroase tiruri care nu respectau indicatoarele de la intrare în oraş şi alegeau să treacă prin centrul Craiovei rămâneau blocate la intrarea în pasajul subteran, deteriorând partea superioară a acestuia.
Construcţia a fost semnalizată cu nivelul de înălţime al pasajului, iar acest nivel a fost stabilit prin proiectul tehnic, constructorul doar respectând acel proiect.
Pasajul a fost închis temporar pentru reparaţii în 2017
La circa patru ani de la inaugurare, pasajul a fost închis pentru reparaţii. Pe 20 octombrie 2017, Primăria Craiova a anunţat că urma să se închidă circulaţia rutieră în Pasajul Universităţii, cu ocazia executării lucrărilor de reparare a fundaţiilor şi introducerea ancorelor de prindere ale portalelor de semnalizare amplasate la intrările în pasaj. În acest sens, la vremea respectivă s-au instituit unele restricţii temporare de circulaţie rutieră în Pasajul Universității pe parcursul a două zile.
De-a lungul timpului, lucrările de reparaţii nu au mai fost unele de amploare.
2019: Apar fisuri în pereţii laterali ai pasajului
La cinci ani de la darea în folosinţă, pasajul subteran al Craiovei, situat între Strada Arieş şi până la intersecţia cu Calea Bucureşti, a început să crape. Pe plăcile situate în partea superioară a pasajului au apărut fisuri şerpuite, care se întind chiar și pe toată lăţimea unei plăci. Se observă cu ochiul liber că fisurile au apărut în diverse puncte ale respectivelor piese din partea superioară a construcţiei, aproape de ieşirea din pasaj dinspre Calea Bucureşti. Crăpăturile apărute în betonul din pereţii pasajului sunt destul de mari, având lăţimea chiar şi de un centimetru. Pe peretele din partea dreaptă, fisurile se situează pe toată lăţimea plăcii.
Primăria Craiova a aflat despre fisurile apărute în pasaj de la redactorii GdS. După ce a văzut pozele realizate de GdS cu fisurile apărute la pasaj, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a decis să cheme la discuţii responsabilii tehnici din primărie, vineri, 11 ianuarie, pentru a face verificări la pasajului subteran. Reprezentanţii Primăriei Craiova şi cei ai constructorului MITLIV au constatat că fisurile respective nu sunt în structura de rezistenţă a pasajului și că ar fi vorba despre nişte fisuri la rosturile de dilataţie ale pasajului.
„Au fost făcute verificări la faţa locului, împreună cu constructorul pasajului, şi s-a constatat că nu este vorba despre fisuri ale structurii de rezistenţă. Sunt fisuri ale rosturilor de dilataţie ale grinzilor de coronament, situate de o parte şi de alta a pasajului. Rosturile de dilataţie sunt închise cu un material elastic, iar acele fisuri au apărut pe lângă materialul acela elastic, din cauza contracţiilor şi dilatărilor suferite de acel material dispus între plăci. Constructorul s-a angajat că până la finele lunii va repara acele fisuri pe cheltuiala proprie“, a informat Lucian Prejbeanu, consilierul primarului Craiovei.
Fiind vorba despre o investiţie realizată cu fonduri europene, construcţia se află în monitorizare ex-post, astfel că periodic pasajul este verificat de către ADR Sud-Vest Oltenia, împreună cu constructorul pasajului, firma MITLIV. Următorul control era programat să aibă loc săptămâna viitoare, potrivit celor declarate de reprezentanţii primăriei, verificarea fiind planificată din timp, fără nicio legătură cu apariţia fisurilor. Pasajul se află încă în perioada de garanţie, iar obligaţia constructorului este de „constatare şi reparare a defecţiunilor“, pe perioada în care construcţia este în garanţie, au mai explicat reprezentanţii Primăriei Craiova.
Cea mai gravă problemă: pasajul nu depăşeşte cea mai aglomerată intersecţie din Craiova
Chiar dacă pasajul respectă obiectivele propuse prin proiectul de finanţare cu fonduri europene, apariţia construcţiei nu a rezolvat problema traficului aglomerat din mijlocul Craiovei.
La vremea la care pasajul subteran era în construcţie, atât unii craioveni, cât şi unii consilieri locali au sesizat cea mai gravă problemă a investiţiei ce se prefigura în centrul Craiovei: pasajul subteran se termina exact în cea mai aglomerată intersecţie din Craiova, respectiv pe Calea Bucureşti, astfel că maşinile care trec pe sub pasaj pentru a evita aglomeraţia de pe arterele secundare se trezesc brusc în cea mai aglomerată intersecţie din municipiu.
Autorităţile au precizat, la vremea respectivă, că nu s-a putut extinde pasajul subteran peste intersecţia de la Universitate, pe motiv că acţiunea ar fi presupus costuri suplimentare mult prea mari, ca urmare a exproprierilor ce ar fi trebuit să apară. Imediat după intersecţia cu pricina, de o parte şi alta a bulevardului Carol, sunt spaţii comerciale aflate în proprietate privată.
Ieşirea din pasaj se îngustează în Calea Bucureşti
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – filiala Oltenia, Radu Ionescu, a precizat pentru GdS că pasajul subteran a descongestionat o parte din traficul rutier din centrul oraşului, dar că se putea mult mai bine. „Ambele pasaje se termină în cea mai aglomerată intersecţie. Trebuia fie ca pasajul suprateran să se continue peste această intersecţie, fie ca cel subteran să fi ieşit la suprafaţă dincolo de intersecţia cu Calea Bucureşti, dar nu se mai poate face nimic acum. Nu a existat niciodată un proiect alternativ la acest pasaj subteran. Au existat doar unele machete cu subtraversarea pe sub intersecţie şi cu supratraversarea celuilalt pasaj peste aceeaşi intersecţie, dar niciodată nu au fost concretizate într-un proiect. Ca arhitectură nu putem spune că este un proiect prost, doar că ar fi trebuit să depăşească acea intersecţie cu Calea Bucureşti. Din acest motiv, cred că traficul a fost puţin descongestionat în centrul municipiului, dar observaţia mea este una personală şi nu se bazează pe studii de trafic“, a spus arhitectul Radu Ionescu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Oltenia, contactat de GdS.
Din cauză că ieşirea din pasajul subteran se „revarsă“ la intersecţia de la Universitate cu Calea Bucureşti, maşinile aşteaptă foarte mult la semafor până să iasă din pasaj (din cauză că sunt multe artere de circulaţie care străbat intersecţia respectivă de pe Calea Bucureşti), așa că, în orele de vârf, pasajul este plin de maşini care aşteaptă la semafor ca să iasă din pasaj.
Soluţia: un alt pasaj în centrul Craiovei, tot pe fonduri europene?
Încă din anul 2014 se vorbea despre posibilitatea apariţiei unui nou pasaj subteran care să descongestioneze cu adevărat traficul din intersecţia de la Universitate, pe zi ce trece mai aglomerată. „Am stat de vorbă cu proiectanţii pasajului subteran. Iniţial, a fost pasajul subteran cu ieşire undeva în zona fostului restaurant «Ţărăncuţa». Întrucât soluţia respectivă însemna exproprieri şi fonduri mult mai mari, a fost ciuntită la nivelul intersecţiei cu Calea Bucureşti, creând problemele respective. (…) În discuţiile pe care le-am avut la nivelul primăriei, am prevăzut pe noile proiecte europene, pe axele care se vor deschide, până în 2020, alt pasaj. Cel iniţial nu mai poate fi coborât din cauza nivelului la care a fost construit, însă soluţia pe care ne-au transmis-o cei de la Search Corporation, firma care a făcut proiectul iniţial, a fost de coborâre a benzilor auto pe Calea Bucureşti“, a declarat pentru Gazeta de Sud, la vremea respectivă, Mihail Genoiu, pe atunci era viceprimar al Craiovei, acum primarul urbei. Astfel, ar fi urmat ca tramvaiul să rămână suprateran, iar maşinile să circule în subteran până la Piaţa Centrală, unde ieșeau la suprafaţă. Practic, noul pasaj subteran ar fi urmat să fie o continuare a celui suprateran care se află la kilometrul zero al Craiovei şi care se termină şi acesta tot în intersecţia de la Universitate. Ar fi fost o arteră complexă, sinusoidală, pe care arhitecţii au contestat-o încă din 2014, spunând că ar fi imposibil de executat.
Cu toate că au trecut aproape cinci ani de atunci, noul pasaj subteran nu se află nici măcar în faza de studiu de fezabilitate şi nici sursele de finanţare europeană nu au fost evidenţiate de către municipalitate. La sfârşitul anului 2018, într-un interviu acordat Gazetei de Sud, primarul Craiovei a readus în discuţie ideea unui nou pasaj, însă acum nu se mai ştie dacă va fi subteran sau suprateran. Genoiu a lăsat să se înţeleagă că „se lucrează“ la o temă de proiectare care va duce la o licitaţie pentru studiul de fezabilitate. Este vorba despre „intersecţia Carol I cu Calea Bucureşti, la ieşirea din pasajul subteran, care să se continue fie subteran, fie suprateran, după cum va reieşi din studiu“, a spus primarul.
Realizarea unui nou pasaj subteran sau suprateran în centrul Craiovei ar fi aproape imposibilă în perioada următoare: Calea Bucureşti a fost reabilitată tot cu fonduri europene, iar pentru o perioadă de câţiva ani, cât proiectul se află în monitorizare, nu pot fi distruse lucrările.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
