Cele mai multe centre sociale din Oltenia, reabilitate cu bani europeni, aparțin Arhiepiscopiei Craiovei. Copii care provin din familii monoparentale, care au părinții plecați la muncă în străinătate sau care nu se adaptează în comunitățile din care provin sunt găzduiți în centrele sociale ale Mitropoliei, reabilitate cu fonduri europene. Astfel de centre găzduiesc și bătrâni care au rămas fără acoperiș deasupra capului. Centrele respective își continuă activitatea și după ce s-au implementat proiectele cu fonduri europene.
Informația pe scurt:
• În domeniul infrastructurii serviciilor sociale, în Oltenia au fost depuse și finanțate 34 de proiecte cu fonduri europene, cu o valoare totală nerambursabilă de 66,5 milioane de lei.
• Studiu de caz: Arhiepiscopia Craiovei a atras cele mai mari sume din Oltenia sub forma fondurilor europene puse la dispoziție pe DMI 3.2 al POR 2007-2013, „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale“, banii fiind folosiți pentru reabilitarea a nouă centre sociale și a unuia cultural.
• Cu ajutorul banilor europeni, centrele sociale au fost reparate și dotate cu aparatura necesară și cu mobilier adecvat.
• Anul 2018 a fost propice voluntariatului. Peste 90 de voluntari au sprijinit activitățile din centrul social „Aripi de lumină“, care găzduiește copii aflați în dificultate, provenind din familii monoparentale și din familii în care părinții sunt plecați în străinătate.
În cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2007-2013, în cadrul Domeniului Major de Intervenție (DMI) 3.2 – „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale“ în Oltenia au fost depuse și finanțate 34 de proiecte, cu o valoare totală nerambursabilă de 66,5 milioane de lei. Au aplicat consilii locale ale câtorva localități, consilii județene, ca și Arhiepiscopia Craiovei, pentru infrastructura necesară unor centre sociale, în special cămine de bătrâni, dar și centre pentru copiii cu nevoi speciale.
Potrivit listei de proiecte cu centrele sociale reabilitate în Oltenia, furnizată de ADR Sud-Vest Oltenia, se observă că cele mai multe astfel de investiții cu bani europeni au fost făcute de Mitropolia Olteniei, adică Arhiepiscopia Craiovei, care a avut calitatea de beneficiar și care a atras în total, pe proiecte depuse în cadrul DMI 3.2, sume nerambursabile de 45,707 milioane de lei, pentru reabilitarea a zece centre, dintre care unul este centrul cultural, iar nouă sunt centre sociale pentru bătrâni și copii. Contribuția Arhiepiscopiei Craiovei a fost de 2,297 milioane de lei, reprezentând cofinanțarea de 2% pe proiecte și cheltuielile neeligibile aferente fiecărui proiect. „Cu banii europeni s-au reparat clădirile Mitropoliei, s-au conectat la utilități, acolo unde nu erau, au fost dotate cu mobilier, cu echipamente, iar centrele pentru copii, cu calculatoare. O prioritate a Arhiepiscopiei a fost aceea de a dezvolta proiecte prin care să asigure infrastructura necesară furnizării de servicii sociale pentru diferite categorii de persoane aflate în dificultate, cu prioritate vorbim despre copii aflați în anumite situații de risc și, în același timp, pentru bătrâni. În sensul acesta, Arhiepiscopia a accesat nouă proiecte cu caracter social, trei dintre ele vizând sprijinirea persoanelor vârstnice, astfel încât putem spune că avem la nivelul Arhiepiscopiei Craiovei un centru rezidențial pentru persoane vârstnice și două centre de zi pentru bătrâni, dintre care unul în Craiova și altul în Călimănești, județul Vâlcea.
Celelalte șase proiecte au vizat sprijinirea copiilor aflați în special în situații de risc de abandon școlar. În cadrul acelor șase centre sunt oferite servicii educaționale, servicii de zi pentru copiii care au nevoie de sprijin educațional și social.
De asemenea, Arhiepiscopia Craiovei a implementat un al zecelea proiect finanțat prin Programul Operațional Regional, proiect mai degrabă cultural, prin intermediul căruia a fost înființat un centru de vizualizare și revitalizare a patrimoniului cultural“, a precizat pr. Adrian Stănulică, consilier social în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei, care se ocupă de implementarea proiectelor cu finanțare europeană.
Clădirile erau toate în proprietatea Arhiepiscopiei Craiovei la momentul accesării fondurilor europene, iar cu acești bani nerambursabili au reamenajat spațiile, au reparat și îmbunătățit clădirile, au făcut conexiunile la utilități, acolo unde nu existau, și au dotat centrele sociale cu mobilier și cu alte bunuri necesare desfășurării activităților sociale amintite.
În centrele de zi, bătrânii socializează, desfășoară diverse activități culturale, de ergoterapie, de terapie muzicală, primesc servicii de consiliere socială și psihologică, dar și o masă caldă la prânz. La Centrul „Mitropolit Firmilian“ din Craiova, de exemplu, doamnele care ajung în respectivul centru participă la un atelier de ergoterapie, unde ele croșetează diverse lucruri care ulterior sunt donate copiilor abandonați în Spitalul de Urgență Craiova.
Centrul „Renașterea“, casă pentru 43 de oameni rămași pe străzi
Situată în centrul Craiovei, în apropierea catedralei, clădirea impozantă în care funcționează Centrul de bătrâni „Renașterea“ este un centru rezidențial și găzduiește 43 de bătrâni. Clădirea a fost reabilitată cu fonduri europene, modernizată, mansardată și dotată cu diverse obiecte de mobilier, pe un proiect cu finanțare europeană în valoare de 3,1 milioane de lei. Arhiepiscopia Craiovei le asigură bătrânilor găzduire, trei mese pe zi, servicii medicale și consiliere socială. Ca o particularitate, beneficiarii pot primi și consiliere spirituală, acolo unde este nevoie, a precizat pr. Adrian Stănulică.
La momentul în care reporterii GdS și PressHub au mers la Centrul social „Renașterea“, acesta era ocupat la capacitate maximă. Bătrânii de acolo fie nu mai aveau locuințe din diverse motive, fie au părăsit sau au fost forțați de împrejurări să părăsească locuința proprie și nu au suficiente venituri ca să își plătească o chirie sau găzduirea într-un alt centru de bătrâni.
Cea mai în vârstă persoană găzduită de centru are 90 de ani. Maica Ecaterina Guțulescu a rămas fără o locuință deasupra capului și își duce bătrânețea în Centrul „Renașterea“. Constantin Motroc are 87 de ani și și-a transformat camera în care locuiește din centru într-un adevărat sanctuar religios, fiind decorată cu foarte multe icoane.
Poveștile oamenilor sunt impresionante. „Am aproape doi ani de când sunt în acest centru. Avem mâncare asigurată, trei mese pe zi, este curățenie. Eu am avut o situație disperată. Am stat 17 ani la aeroport, într-un cămin al Universității, și ne-au dat afară. Au zis că renovează. Și n-am avut unde să mă duc. Pur și simplu am rămas pe drumuri. Am luat-o de nebună pe străzi, întrebând unde să mă duc și ce să fac. Am văzut și eu scris aici că e centru de bătrâni și am intrat. Fata mea stă într-o garsonieră și nu are unde să mă țină. Fiul meu lucrează prin străinătate și nici el nu are unde să stea“, a povestit cu lacrimi în ochi Florica Firu, în vârstă de 70 de ani.
„Eu am o situație mai grea. Mi-a murit soția. Am rămas pe drumuri și nu aveam unde să mă duc. Am găsit acest centru din întâmplare. Un preot m-a adus aici. Am făcut un an de când sunt aici. Nu am idee ce făceam dacă nu găseam acest centru. Eram pe stradă“, spune și Petre Pistriți, de 62 de ani.
Liliana Popescu este medic primar de medicină de familie. De când s-a pensionat, face voluntariat la Centrul pentru bătrâni „Renașterea“: „Lucrez ca voluntar în acest centru de la înființarea lui și până acum. După ce m-am pensionat am acordat o atenție mai mare, din punct de vedere al timpului petrecut aici. Vin aproape în fiecare zi, de la 9.00, până la 16.00. Fac voluntariat pentru că în familia mea sunt mai mulți preoți și am considerat că este o solidaritate și umană, și de profesie. Pentru că le știu istoria fiecăruia încerc să le ridic puțin moralul. Încercăm să fim pentru ei o familie mai mare, o familie extinsă, pentru că, de cele mai multe ori, eu cred că acest lucru le lipsește“.
Cum află bătrânii și copiii de centrele Mitropoliei Olteniei? „Dacă vorbim despre bătrâni, colegii mei au dezvoltat parteneriate cu cabinetele medicale, cu parohii din județ, cu alte cămine pentru persoane vârstnice. Dacă vorbim de copii, au fost dezvoltate parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean Dolj, cu școli, astfel încât să fim în contact cu acele instituții care oferă servicii similare și să putem să încercăm împreună, ca nivel de rețea de servicii sociale, rezolvarea problemelor care apar în comunitate“, spune consilierul social din cadrul Arhiepiscopiei.
Șase centre sociale pentru copii aflați în situații de risc
Arhiepiscopia Craiovei a obținut fonduri europene pe vechiul POR și pentru centrele sociale destinate copiilor. „Avem șase centre sociale pentru copii. Trei sunt în Craiova, unul în comuna Grădinari, județul Olt, altul în Târgu Jiu, în Gorj, și altul în București. În toate aceste centre, care sunt centre de zi, copiii participă la activități cu caracter educativ. De cele mai multe ori își pregătesc temele pentru a doua zi, apoi participă la activități de dezvoltare a abilităților de viață independentă, la o serie de terapii de grup și, nu în ultimul rând, în cadrul centrelor sociale de zi pentru copii există un psiholog sau un psihopedagog, care poate să lucreze atât cu ei, cât și cu părinții lor, pe tot ceea ce înseamnă parte de relaționare, comportament, dezvoltarea afecțiunii, astfel încât să putem să asigurăm o creștere frumoasă a copiilor, atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere emoțional.
Sunt copii care au nevoie să fie prezenți într-un grup, într-o comunitate, pentru a-și putea dezvolta abilități pentru o viață independentă, copii care învață să comunice, să relaționeze cu colegii lor“, explică pr. Adrian Stănulică.
În astfel de centre ajung copii aflați în diverse situații de risc. Pe de o parte, sunt copii care au rezultate slabe la învățătură și au nevoie de sprijin suplimentar pentru a depăși această dificultate, iar familia nu își permite din punct de vedere material să suporte costuri cu pregătirea suplimentară a copiilor, astfel că acești copii ajung în centrele sociale, unde își fac temele cu cadrele angajate de Mitropolie sau cu voluntarii specializați pentru asemenea activități. Pe de altă parte, există copii care prezintă anumite forme de comportament și au nevoie de consiliere psihologică și de sprijin emoțional.
Copiii care sunt găzduiți în astfel de centre de zi ale Arhiepiscopiei Craiovei au vârste cuprinse între 5 și 16 ani. Consilierea psihologică merge până la familia copiilor, acolo unde există aceasta, iar părinții sunt în țară, în sensul că „le explicăm cât de importantă este implicarea lor în procesul educațional al copilului și cât de important este ca ei să aibă un loc de muncă și să nu se bazeze exclusiv pe un ajutor social“. „Marea noastră provocare este să schimbăm situația, astfel încât beneficiarii de servicii sociale să ducă o viață independentă de orice serviciu social“, a mai explicat preotul, care este consilier social. Astfel de acțiuni din centrele sociale au rezultate bune, cu o rată de succes în rândul copiilor, însă reușitele nu sunt vizibile în toate cazurile.
Centrul „Aripi de lumină“ găzduiește copii cu părinți plecați în străinătate
Pe strada General Dragalina din Craiova se află Centrul pentru copii „Aripi de lumină“, în care vin zilnic între 35 şi 40 de copii. La ora la care redactorii GdS și PressHub au ajuns la „Aripi de lumină“, copiii mai mari aveau activități recreative de pictură, iar cei mai mici își făceau temele pentru a doua zi, supravegheați de un cadru didactic. „Copilașii care vin în centrul nostru provin din familii aflate în dificultate. O parte dintre ei au părinții plecați în străinătate și au rămas în grija bunicilor sau a altor reprezentanți legali, din familii monoparentale, astfel încât noi încercăm cu dragoste, dăruire, să le oferim să petreacă un timp constructiv. Observăm și rezultate. Și-au îmbunătățit performanțele, au dobândit deprinderi, și-au îmbunătățit competențele psiho-sociale, și-au depășit limitele, au început să caute soluții pentru ei“, spune Renata Mihaela Bănescu, psihopedagog la centru.
Peste 90 de voluntari au sprijinit centrele sociale ale Mitropoliei în anul 2018. Psihopedagogul de la „Aripi de lumină“ spune că o parte a copiilor care au fost asistați în centrul social respectiv și au ajuns la liceu s-au întors ca voluntari. „Au fost mulțumiți de serviciile primite și vin înapoi, ca voluntari, ca să mulțumească în felul acesta pentru sprijinul acordat. Activitățile noastre sunt susținute de voluntari. Am avut anul trecut foarte mulți voluntari din țări străine, dar și din România, care le-au oferit copiilor tot felul de activități, prin care să își dezvolte abilitățile de viață independentă“, a mai spus Renata Mihaela Bănescu.
Mitropolia intenționează să mai atragă fonduri europene
Pentru toate cele nouă centre sociale dezvoltate de Mitropolia Olteniei cu fonduri europene, costurile de funcționare sunt asigurate de către instituție, din fonduri proprii. Potrivit datelor de la Arhiepiscopia Craiovei, anul trecut, costurile cu salariile personalului, cu hrana, cu utilitățile și cu alte servicii prestate în respectivele centre pentru bătrâni și copii s-au ridicat la 2,382 milioane de lei. Costurile pentru Centrul „Renașterea“ s-au ridicat la peste 603.000 de lei, iar pentru Centrul „Aripi de lumină“ au fost de 211.467 de lei.
Reprezentantul Arhiepiscopiei Craiovei a menționat că și după încheierea perioadei de implementare a proiectelor, centrele vor continua să funcționeze, toate costurile fiind suportate de Mitropolia Olteniei. Mai mult decât atât, activitatea centrelor este extinsă, în special pentru sprijinul copiilor aflați în categorii de risc. Pr. Stănulică a precizat că s-au încheiat parteneriate cu primăriile comunelor din jurul Craiovei, astfel încât să fie aduși în centrele Arhiepiscopiei și copii din mediul rural care au părinții plecați în străinătate, părinți din familii monoparentale și care nu au posibilități materiale prea mari.
În acest sens, Arhiepiscopia pune la dispoziția acelor copii mijloace de transport pentru a ajunge la Craiova și apoi către casă, după câteva ore petrecute în centrele de zi ale Mitropoliei. Copiii primesc o mică gustare la prânz, costuri care sunt suportate tot de Arhiepiscopie.
Timp de cinci ani de la accesarea fondurilor, Arhiepiscopia trebuia să mențină centrele sociale cu activitatea asumată prin proiecte și cu numărul de copii și bătrâni asumați. Unele centre au ieșit de un an din perioada de sustenabilitate asumată prin proiectele cu fonduri europene și acestea tot au continuat să funcționeze, altele vor ieși în februarie 2019 din perioada de monitorizare ex-post, iar activitatea lor va continua, pe motiv că unul dintre scopurile Arhiepiscopiei este acela de a asigura servicii sociale comunității pe termen lung.
Pe viitor, Mitropolia vrea să mai acceseze fonduri europene. Atâta timp cât vor apărea posibilități de finanțare a unor servicii sociale de genul celor oferite comunității de către Arhiepiscopie, aceasta va continua să depună proiecte și să solicite bani europeni pentru îmbunătățirea unor astfel de servicii, conchide pr. Adrian Stănulică.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
