Un proiect depus tardiv de Primăria Craiova pe vechiul POR a creat o „gaură“ de milioane de euro în bugetul Primăriei Craiova, bani folosiţi pentru a suporta cheltuielile de reamenajare a Parcului „Nicolae Romanescu“. Ulterior, primăria a depus alt proiect pe noul POR pentru a-şi recupera din bani europeni fondurile cheltuite din bugetul local. După ce lucrurile s-au limpezit, iar banii s-au cheltuit, rămân o serie de întrebări: avea nevoie cel mai mare parc natural din estul Europei de sistem de canalizare, de o multitudine de stâlpi de iluminat montaţi din 15 în 15 metri şi de nici mai mult nici mai puţin de 99 de camere de supraveghere?
Informația pe scurt:
• Primăria Craiova a aplicat pe POR 2007-2013 pentru amenajarea unuia dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa, însă a obţinut finanţare doar pentru o parte din lucrările contractate.
• Din cauză că primăria a depus foarte târziu proiectul de finanţare pe vechiul POR, instituţia nu a mai prins finanţare integrală din bani europeni, astfel că cea mai mare parte a costurilor cu amenajarea parcului au fost „pompate“ din bugetul local.
• Lucrările din Parcul „Nicolae Romanescu“ au costat 47,3 milioane de lei (peste 10 milioane de euro), din care doar 13 milioane de lei au fost bani europeni.
• Primăria Craiova a aplicat pe noul POR cu acelaşi proiect, pentru a recupera diferenţa de finanțare din fonduri europene, respectiv 8,3 milioane de euro.
• La vremea respectivă, opinia publică a contestat decizia primăriei de a introduce canalizare într-un parc natural de talia celui din Craiova, precum şi distrugerea rădăcinilor unor copaci bătrâni de zeci de ani.
• Ca să justifice valoarea mare a proiectului, în parc au fost montaţi stâlpi de iluminat la distanţă foarte mică unul de altul, respectiv din 15 în 15 metri.
• După reamenajare, Parcul „Romanescu“ a devenit cel mai monitorizat obiectiv din Craiova, în incintă fiind montate 99 de camere de supraveghere.
• Un monument istoric situat în mijlocul parcului nu a fost trecut de către primărie în proiectul de amenajare a parcului, astfel că acel obiectiv este închis accesului publicului de aproape doi ani.
În urmă cu cinci ani, Primăria Craiova a intenţionat să acceseze fonduri europene pentru a reabilita şi moderniza unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa, Parcul „Nicolae Romanescu“. Gândită a fi realizată iniţial doar cu fonduri europene, în realitate, reamenajarea s-a făcut cu bani mulţi de la bugetul local, urmând ca fondurile europene să fie recuperate pe un alt program de finanţare. La vremea respectivă, intenţia primăriei de a amenaja şi moderniza parcul a născut controverse în rândul opiniei publice, unii cetăţeni contestând oportunitatea introducerii canalizării într-un parc natural de dimensiunea celui din Craiova, în condiţiile în care în tot parcul activează doar în trei zone agenţi economici cu activitate permanentă. Zeci de kilometri de ţevi introduse în pământ, şanţuri săpate ca adevărate tranşee, mii de metri cubi de borduri înlocuite, alei pavate, instalaţii de irigaţii şi alte lucrări şi-au pus amprenta asupra parcului.
O parte a opiniei publice considera, la vremea respectivă, că nu erau oportune lucrări de 10 milioane de euro în parcul respectiv.
Prezentăm mai jos filmul evenimentelor, din momentul câştigării proiectului cu finanţare parţială din bani europeni şi până acum.
Unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa
Parcul „Nicolae Romanescu“ este emblematic pentru Craiova şi nu numai. Este considerat al treilea parc natural, ca mărime, din Europa, şi cel mai mare din estul Europei. Construcţia lui a început în 1901. Construit în stil romantic, după planurile arhitectului peisagist francez Edouard Redont, pe terenul cumpărat de la prinţul Gheorghe Bibescu, şi inaugurat la 29 septembrie 1903, parcul poartă numele primarului de atunci al Craiovei, Nicolae Romanescu, el fiind cel care a avut ideea construirii parcului. Se întinde pe 90 de hectare și este considerat „adevărata podoabă a Craiovei“, fiind clasificat între cele mai reprezentative parcuri naturale ale Europei, alături de Versailles (Franţa), Pincio (Italia), precum şi de parcul englezesc din München (Germania), după cum este afişat pe o inscripţie de piatră aflată chiar la intrarea în parcul craiovenilor.
În mijlocul parcului se află un imens lac natural, iar de o parte şi de alta a acestuia se găsesc foarte mulţi copaci şi alei, podeţe şi foişoare, pe o mică insuliţă. De o parte şi de alta a lacului se află un hipodrom, iar în partea opusă se află Grădina Zoologică a Craiovei.
Impresionantul parc din Craiova a fost declarat monument istoric în urmă cu ceva vreme, ceea ce face ca orice lucrare de amploare să aibă nevoie de avizul Ministerului Culturii.
Cum s-a ajuns la folosirea banilor din bugetul local
În octombrie 2015, Primăria Craiova a atribuit contractul de amenajare a parcului unei asocieri de firme compuse din SC MITLIV EXIM SRL – SC CIVITAS SYSTEMS SRL – SC R&A PARTNERS SRL. Suma din contract a fost de 47,3 milioane de lei, fără TVA. Primăria Craiova anunţa atunci că cea mai mare parte a banilor va proveni din fonduri europene, însă mai bine de două treimi din sumă au fost cheltuite din bugetul local.
Primăria a depus foarte târziu proiectul de finanţare pe vechiul POR 2007-2013, Axa prioritară 1, Domeniul Major de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, astfel că nu a mai prins finanţare din bani europeni pentru întreaga sumă pe care îşi făcuse iniţial calculele. Așa se face că lucrările au început, însă s-au pompat sume fabuloase din bugetul local.
Iată cum explică Primăria Craiova sumele enorme plătite din bugetul local, în condiţiile în care proiectul de amenajare era unul cu fonduri europene: „Proiectul «Amenajarea de parcuri şi grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu» a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Dat fiind că acesta a putut fi depus numai datorită economiilor înregistrate în cadrul axei prioritare specifice, la data finalizării programului, respectiv 31.12.2015, execuţia lucrărilor era abia la început“, a răspuns Primăria Craiova, la solicitarea PressHub și GdS. Pentru acest proiect s-au primit fonduri nerambursabile în sumă de 13.722.877 de lei, pentru amenajarea parcului. În final, costurile de realizare a lucrărilor din parc au fost de 39,9 milioane de lei, fără TVA, întrucât s-a făcut economie la materiale, care fuseseră estimate prin proiect în cantităţi mai mari decât era necesar în realitate. În cele din urmă, cu tot cu TVA, reabilitarea parcului a costat puţin peste 40 de milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind suportată din bani publici, de la bugetul local.
În primul proiect de finanţare, primăria nu a prevăzut a fi reabilitat şi podul suspendat din parc, unul dintre cele mai vechi obiective din Craiova, care la rândul său este monument istoric. Din cauză că municipalitatea „a uitat“ să prevadă podul suspendat în proiectul de reabilitare a parcului, el este închis de aproape patru ani, din cauza degradării scândurilor aflate pe suprafaţa accesibilă publicului. Dar despre acest pod vom discuta într-un alt articol.
În parc mai există un castel vechi, cunoscut drept „Castelul fermecat”, și nici el nu a fost reabilitat odată cu parcul. Castelul este concesionat unei firme private şi nu putea fi reamenajat pe un proiect cu bani europeni câştigat de primărie.
Banii europeni, recuperaţi pe alt proiect
Primăria a aplicat apoi pe un alt program, astfel încât să recupereze din fonduri europene partea de finanţare de la bugetul local. „Dată fiind oportunitatea Programului Operaţional Regional 2014-2020 de finanţare a proiectelor nefinalizate în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, proiectul a fost redepus, de această dată completat şi cu reabilitarea podului suspendat din Parcul „Nicolae Romanescu“. Astfel, se vor atinge simultan două obiective majore ale municipalităţii, şi anume recuperarea integrală (în procent de 98%) a banilor cheltuiţi din bugetul local pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare şi conservare a podului suspendat din Parcul „Nicolae Romanescu”“, arată Primăria Craiova.
În aprilie 2018, proiectul a fost acceptat pe noul POR, iar primăria a anunţat la vremea respectivă, cu surle şi trâmbiţe, că va recupera astfel banii cheltuiţi de la bugetul local pe lucrările din parc.
Pe finalul anului 2018, Primăria Craiova a semnat contractul de finanţare pe fonduri UE în valoare de 11,3 milioane de euro pentru reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu“, din care aproximativ 8,3 milioane de euro reprezintă recuperarea fondurilor cheltuite din bugetul local pentru reamenajarea parcului.
Copaci cu rădăcinile rupte. Studiul pedologic nu există
În momentul în care firmele au început lucrările, opinia publică a reacționat văzând că, pe lângă copaci cu o vechime de zeci de ani, se sapă tranșee, iar în urma săpăturilor sunt tăiate rădăcinile acelor copaci.
La vremea respectivă, Ministerul Culturii a reacționat și a trimis la Craiova o echipă de control independentă, care a constatat că proiectului pus în aplicare îi lipsea unul dintre elementele fundamentale: un studiu peisagistic și pedologic pe baza căruia constructorii ar fi urmat să știe cum să acționeze fără să distrugă copacii şi fără să influenţeze peisagistica. Ministerul Culturii a oprit atunci lucrările până când constructorul şi beneficiarul (Primăria Craiova) întocmeau un plan de realizare a lucrărilor de amenajare a parcului. Lucrările au fost reluate ulterior, cu acceptul Ministerului Culturii.
Beneficiarul proiectului ar fi trebuit să facă un studiu peisagistic şi pedologic, să inventarieze copacii, să stabilească dacă aceştia rezistau unor lucrări de canalizare şi excavaţiilor aferente.
GdS a întrebat recent la Primăria Craiova dacă acel studiu s-a realizat. Răspunsul municipalităţii, deşi evaziv, confirmă că acel studiu pedologic lipseşte cu desăvârşire şi acum, la câţiva ani de la terminarea lucrărilor. „Proiectul «Amenajarea de parcuri şi grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu» nu a avut prevăzută ca activitate realizarea de studii pedologice”, a precizat Primăria Craiova, la întrebarea adresată de redactorii GdS.
Gardurile prevăzute în jurul lacului nu au mai fost montate
Primăria dorea să pună în jurul lacului din parc un gard de circa 90 de cm înălţime, care ar fi schimbat total aspectul natural al lacului. Dar, surpriză! Nici pentru acela nu avea aviz de la Ministerul Culturii. Ministerul a considerat că nu poate fi montat un gard în jurul unui lac natural, astfel că acesta nu a mai fost montat. În schimb, un gard similar cu cel pe care municipalitatea dorea să îl monteze la lacul cel mare a fost montat de jur împrejurul unui lac mai mic din parc, acolo unde există adăpostul lebedelor, motivaţia de la vremea respectivă a beneficiarilor proiectului fiind aceea de a fi protejate lebedele.
În schimb, gardul care împrejmuieşte tot parcul a fost prevăzut cu sisteme de iluminat montate în boluri albe, foarte aproape unul de altul. Astfel că, pe timpul nopţii, gardul exterior al parcului din Craiova este iluminat mai ceva decât o instituţie care păstrează secrete strategice.
Împrejmuirea de la exterioriul parcului a costat aproape 3 milioane de lei. La un an de la darea în folosinţă a parcului, cu noile lucrări integrate, porţiuni din gardul exterior ruginiseră, iar frunzele care decorau gardul au început să „cadă”. Adică au fost sustrase…
În interiorul parcului, stâlpii de iluminat au fost montaţi la distanţă mult mai mică decât înainte. Dacă înainte de amenajarea parcului stâlpii erau la 50 de metri unii de alţii, acum, prin acest proiect, sunt la 15 metri distanță. La vremea când s-au făcut aceste investiţii, primăria nu a putut justifica de ce au fost prevăzuţi stâlpi de iluminat la distanţă atât de mică unul de altul. Factura de electricitate este suportată indirect tot de comunitate.
Borduri sparte şi WC-uri de 10.000 de euro fiecare
Prin procesul-verbal nr. 55046/08.05.2017 încheiat între Primăria Craiova (în calitate de beneficiar) şi autorităţile competente s-a perfectat terminarea lucrărilor în cel mai mare parc al craiovenilor.
GdS dădea câteva exemple de costuri ale unor lucrări din parc în 2017, după recepţia oficială a lucrărilor. Glorieta din parc (un mic pavilion de odihnă amenajat în parc – n.r.) a fost vopsită şi reabilitată cu suma de aproximativ 150.000 de euro. În parc au fost construite şi două WC-uri subterane, care au costat câte 10.000 de euro fiecare (mai exact, 98.520 de lei). Sistemul de iluminat din parc a costat circa 1,5 milioane de euro, cuprinzând 505 stâlpi şi corpurile de iluminat. La data la care a fost scris acest articol, în Parcul „Nicolae Romanescu“, pe lângă stâlpii pe care se află camerele de supraveghere există stâlpi de iluminat care nu mai au corpuri de iluminat montate. Din cele 99 de camere montate, 33 sunt mobile. Primăria a plătit pe o cameră fixă circa 1.000 de euro, iar pe una mobilă circa 3.300 de euro. În fine, canalizarea a costat 602.150 de lei.
La vremea modernizării parcului a mai apărut un scandal legat de lucrările executate. O parte a bordurilor montate în parc sunt sparte la colţuri, ele fiind montate așa, constructorul motivând că aşa era prevăzut în proiect, pentru a da impresia de „vintage“. Comisia de recepţie nu a înregistrat bordurile ca fiind sparte.
De fapt, cea mai scumpă lucrare executată în parc a fost cea de modernizare a aleilor. Asfaltarea respectivelor alei, care se întind pe 50.415 metri pătraţi, a costat aproape 17 milioane de lei, după cum scria GdS în 2017, după încheierea lucrărilor şi recepţia finală.
Cea mai supravegheată oază de verdeaţă
După reabilitare, parcul a devenit supravegheat ca o fortăreaţă. Nici mai mult, nici mai puţin de 99 de camere de supraveghere au fost montate pe stâlpii de pe aleile parcului, unele chiar la o distanţă de nici 50 de metri unele de altele.
Sistemul de supraveghere a fost realizat tot prin proiect. Din datele făcute publice până acum, de patru ani de când sistemul este instalat, a fost util o singură dată, când autorităţile au identificat cu ajutorul camerelor o persoană care a furat o raţă sălbatică din parc.
Prin procesul-verbal nr. 55046/08.05.2017 încheiat între entităţile implicate şi Primăria Craiova (în calitate de beneficiar) s-a perfectat terminarea lucrărilor în cel mai mare parc al craiovenilor. Proiectul se află în monitorizare.
Cele 13 milioane de lei provenite din bani europeni au însemnat circa 3 milioane de euro. Dacă adăugăm încă 8,3 milioane de euro pe care Primăria Craiova îi aşteaptă pe noul proiect pentru a acoperi golul din buget creat de reamenajarea parcului, se poate spune că reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu“ a înghiţit 11,3 milioane de euro din bani europeni.
Costuri ale lucrărilor din parc*
• Casa Grădinarului – 1 bucată – 152.343 de lei
• Glorieta (mic pavilion de odihnă amenajat într-un parc – n.r.) – 1 bucată – 683.122 de lei
• Portal intrare – 1 bucată – 81.942 de lei
• Pavilion fanfară – 1 bucată – 6.355 de lei
• Umbrare – 10 bucăți – 244.299 de lei
• Pavilion umbrar – 3 bucăți – 102.883 de lei
• Amenajare zonă Debarcader – 1 bucată – ponton 120 de metri pătrați – 264.905 lei
• Cabină poartă 1 – 1 bucată – 90.299 de lei
• Cabină poartă 2 – 1 bucată – 15.561 de lei
• Cabină poartă 3 – 1 bucată – 33.938 de lei
• WC-uri subterane îngropate – 2 bucăți – 98.590 de lei
• Scurgerea apelor – 1.173 ml (țeavă PVC) – 743 ml, drenaje (țeavă dren) – 430 ml și protecție antieroziune – 602.150 de lei.
*Costuri date publicităţii de municipalitate în anul 2017 şi publicate de GdS la vremea respectivă
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
