2.3 C
Craiova
vineri, 27 decembrie, 2024
Știri de ultima orăBani EuropeniPortul Turistic din Corabia, construit cu bani europeni, nu poate primi turiști de pe navele de croazieră, pentru că nu pot acosta pe Dunăre (GALERIE FOTO, VIDEO)

Portul Turistic din Corabia, construit cu bani europeni, nu poate primi turiști de pe navele de croazieră, pentru că nu pot acosta pe Dunăre (GALERIE FOTO, VIDEO)

Înființat cu fonduri europene, pe malul românesc al Dunării, Portul Turistic modern de la Corabia atrage turiștii ca un magnet. Aici, însă, ei pot ajunge doar cu mașina sau autocarul… Pe Dunăre pot intra doar cu vase de mici dimensiuni, dar numai când nivelul apei este suficient de mare și permite acostarea acestora. Cu toate că portul așteaptă sute sau chiar mii de turiști străini care să vină cu vase de croazieră, pentru că Dunărea este colmatată în zona Corabia, vasele de croazieră nu pot acosta în micul port. Autoritățile locale și antreprenorii din zonă așteaptă ca anul acesta să înceapă decolmatarea fluviului, în dreptul orașului Corabia.

 

În 2014, Primăria orașului Corabia și Consiliul Județean Olt au depus un proiect cu finanțare europeană pe Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, pentru înființarea unui port turistic la Dunăre, în dreptul localității.
Potrivit datelor afișate pe site-ul Consiliului Județean Olt, „Parteneriatul dintre UAT Orașul Corabia și UAT Județul Olt, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul de finanțare nr. 4140 /09.04.2014 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia pentru implementarea Proiectului cu titlul PORT TURISTIC ȘI DE AGREMENT ÎN ZONA CAP AMONTE PORT CORABIA, COD SMIS 44862, în cadrul Axei prioritare 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice“. Valoarea totală a proiectului a fost de 15.397.286 de lei, iar valoarea finanțării nerambursabile a fost de 7.268.930 de lei.

Faleza de pe marginea Dunării, la Portul Turistic din Corabia (Foto: Lucian Anghel)

„Portul Turistic este o bijuterie a orașului“

Fondurile europene au schimbat fața orașului de pe malul Dunării, acolo unde industria nu a rezistat. Portul Turistic realizat cu bani europeni se arată modern vizitatorului: pontoane noi, scări de acces, șalupe private acostate și un loc special amenajat pentru pescuit compun peisajul noului port destinat turiștilor. Imediat lângă, faleza din vecinătatea Dunării a fost modernizată tot cu bani europeni, unde sunt amplasate băncuțe pe care turiștii pot să se odihnească. Există spații verzi, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat, loc de promenadă și scări care coboară la Dunăre. Totul este curat. Chiar înainte de intrarea în port drumul a fost reabilitat, iar acesta se termină cu o parcare, în curs de amenajare în prima parte a lunii aprilie.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean, detaliază: „Cu fonduri europene s-a făcut Portul Turistic din Corabia, care este o bijuterie a orașului Corabia și este unic, dacă ne raportăm la orașele care au deschidere la Dunăre, în afară de Mangalia și Constanța. S-au făcut dane de acostare a vapoarelor și a șalupelor și chiar a vapoarelor de croazieră cu turiști, pe care noi intenționăm să le primim în orașul nostru. Am avut anul trecut la Corabia o conferință turistică și reprezentanții agențiilor de turism au spus că pot să introducă într-un circuit turistic Portul Corabia, ca să fim și noi vizitați, pentru că avem ce să le oferim turiștilor care vin la noi în oraș“.
Turiștii care ajung la Corabia pe Dunăre și se opresc în Portul Turistic au ce să viziteze în oraș. Tot cu fonduri europene a fost reabilitată Cetatea romană Sucidava, care a fost introdusă în circuitul turistic. Pe listă este și Casa de Cultură din Corabia, cu o arhitectură impresionantă, situată în centrul orașului și în curs de reabilitare. „Noi am făcut acest Port Turistic odată cu Cetatea Sucidava. De aceea, turiștii care vin pe Dunăre vor vizita Cetatea Sucidava și pot vizita Casa de Cultură și se pot duce către Slatina, unde se află Mânăstirea Brâncoveni. Deci au ce să viziteze cei care ajung la Corabia. Se pot duce și pe partea cealaltă a Dunării, în Bulgaria, unde este Cetatea Ulpia Escus, care este față în față cu Cetatea Sucidava. Au fost unite printr-un pod, făcut de Constantin cel Mare“, mai spune Dan Oltean.
Primăria așteaptă ca Portul Turistic să fie inclus în circuitul turistic al marilor agenții care organizează croaziere pe Dunăre, dar, pentru a fi înscris în circuitul turistic, Dunărea trebuie să permită acostarea vaselor de croazieră în zona de acces a orașului Corabia.

Dunărea se ramifică înspre bulgari, locul pe unde s-a mutat șenalul navigabil (Foto: Lucian Anghel)

Vasele de croazieră nu pot acosta la Corabia pentru că Dunărea este colmatată

La ora actuală, doar vasele de mici dimensiuni pot acosta la Corabia și pot ajunge în Portul Turistic realizat cu fonduri europene. La data la care redactorii PressHub și GdS au vizitat Portul Turistic, erau doar câteva bărci ancorate în portul cel nou.
Deocamdată, intenția autorităților din Corabia de a aduce vase de croazieră cu străini în Portul Turistic Corabia a rămas la stadiul de dorință. Niciun vas de croazieră nu a putut acosta în dreptul Portului Turistic din Corabia, din cauză că Dunărea este colmatată în acea zonă, iar nivelul apei nu permite intrarea unor vapoare de dimensiuni mari.
Paradoxal, turiștii pot vizita Portul Turistic, dar nu pot ajunge acolo pe Dunăre, ci pe drumurile adiacente portului. Așa s-a întâmplat anul trecut. „Turiștii au venit și anul trecut, dar nu pe Dunăre. Au venit cu mașinile, cu autocarele. Se poate vizita Portul Turistic. Există acolo șalupe (private – n.r.) cu care se pot face plimbări pe Dunăre, contra cost“, menționează reprezentantul Primăriei Corabia. Anul trecut, mai spune el, a fost imposibil ca vapoarele mari să acosteze la Portul Turistic, dar în acest an sunt așteptați turiștii și pe Dunăre, când nivelul apei permite ca fluviul să fie navigabil în dreptul orașului.

Silozurile au apărut pe malul Dunării, investitorii fiind atrași de transportul ieftin al cerealelor cu barjele pe fluviu, transport ce nu poate fi realizat tot timpul anului (Foto: Lucian Anghel)

Barjele nu pot ajunge la silozuri când nivelul Dunării este mic

Nu doar turismul este afectat în zona Corabia din cauza nivelului Dunării, ci și afacerile private din zonă. Pe malul Dunării, de lângă Portul Turistic și în aval, până dincolo de portul normal, au apărut mai multe depozite de cereale, așa-numitele silozuri. Dat fiind faptul că județul Olt este un mare producător de cereale, în acele silozuri se depozitează cantități mari de grâu. De cele mai multe ori, cerealele iau calea exportului și sunt transportate cu barjele pe Dunăre – acesta fiind unul dintre cele mai ieftine transporturi de mărfuri –, însă, în anumite perioade ale anului, barjele nu pot acosta pe malul Dunării în dreptul silozurilor de la Corabia; nivelul apei nu permite acest lucru, iar barjele ar risca să se împotmolească în nisip.
La începutul lunii aprilie, când redactorii PressHub și GdS au mers la Corabia, pe Dunăre se putea circula în dreptul localității. Reprezentanții firmelor private din zonă au confirmat însă că au dificultăți în sezonul cald. „Acum pot ajunge barjele să încarce cereale, dar avem probleme vara și, în general, când este secetă. Atunci când nivelul apei scade sub un metru, nu mai poate acosta la noi nicio barjă, pentru că riscă să rămână în nisip. Astă-vară am avut probleme de acest gen, pentru că barjele nu se puteau opri aici. Am chiar niște filmări, să vedeți cum erau dunele de nisip apărute pe aici. Acum, în perioada aceasta, am putut descărca pe barje, când nivelul Dunării a ajuns la 2-3 metri în zona noastră, dar în restul anului am fost blocați“, a declarat sub protecția anonimatului o persoană de la un siloz de la Corabia.
„Anii anteriori, din cauza secetei prelungite, nu au putut ajunge barjele la silozuri. Au avut mari probleme acolo, pentru că au întins cerealele pe jos, din cauză că nu aveau unde să depoziteze cantități așa mari de cereale până când puteau ajunge barjele. În cele din urmă au găsit alte soluții, în sensul că au venit tirurile și au încărcat cerealele, astfel că transportul de cereale s-a făcut terestru sau le-au dus la tren și de acolo le-au transportat unde au dorit“, spune reprezentantul Primăriei Corabia.
În luna aprilie s-a putut naviga pe Dunăre și în dreptul orașului Corabia. Potrivit datelor publicate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) RA Giurgiu, pe 22 aprilie 2019, nivelul Dunării în dreptul orașului Corabia era de 240 cm, în scădere cu 24 cm față de măsurătoarea precedentă.

Casa de Cultură poate fi vizitată de turiștii care ajung în Portul Turistic din Corabia (Foto: Lucian Anghel)

Anul acesta se așteaptă începerea decolmatării Dunării

În urmă cu câțiva ani, din cauza aluviunilor depuse, șenalul navigabil a fost mutat pe partea bulgărească. Practic, toate vasele care trec pe Dunăre ajung pe șenalul navigabil din dreptul bulgarilor, unde Dunărea are o ramificație, în dreptul orașului Corabia.
În prezent, cea mai așteptată investiție în orașul Corabia este cea de decolmatare a Dunării. Această acțiune este așteptată atât de investitorii privați care au silozuri pe malul Dunării, în dreptul localității, cât și de autoritățile locale care așteaptă turiștii în noul port creat cu fonduri europene.
Decolmatarea și dragarea Dunării pot fi făcute doar de către Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor. „Anul acesta, AFDJ Galați va începe decolmatarea Dunării și în zona Portului Corabia. Chiar cu noi vor începe și apoi se vor duce la Calafat. Și sperăm că, odată cu decolmatarea Dunării, să vină și la noi navele de croazieră. Decolmatarea nu ar trebui să dureze mai mult de un an, pentru că s-au depus multe aluviuni pe Dunăre. S-au format insulițe de nisip. Când este sezon de ploi, acele insulițe nu se văd și pe Dunăre se poate circula foarte bine, dar când este secetă, ies aceste insulițe la suprafață și nu se mai poate intra nici în portul turistic și nici pe la silozurile din zonă, unde se încarcă cereale“, mai precizează purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia.
El a menționat că, după 1990, a început Dunărea să fie colmatată în zona Corabia; cu timpul, dunele de nisip au crescut, astfel că în perioadele secetoase navigarea este imposibilă. „Înainte de 1990 exista o dragă în fața portului orașului Corabia, care draga încontinuu. Pur și simplu se draga Dunărea mereu, pentru că pe aici era șenalul navigabil. După 1990 nu a mai dragat nimeni, iar pe Dunăre au început să se depună aluviuni. S-a format o insulă, care este foarte mare, în fața orașului (pe Dunăre – n.r.). Nu mai există șenalul navigabil pe la noi, ci este pe partea bulgărească. Deci am avut foarte mult de suferit din cauza nedragării acestei porțiuni a Dunării (…) Într-adevăr, există un proiect și l-am văzut. A fost și aprobat de guvern. Proiectul presupune ca AFDJ să cumpere o dragă de mari dimensiuni și să înceapă dragarea Dunării“, mai spune Dan Oltean.
Pe site-ul AFDJ Galaţi, la capitolul „Obiect de activitate“, la aliniatul (1) se precizează: „(1) Obiectul de activitate al Regiei Autonome Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați constă în asigurarea condițiilor de navigație pe Dunărea maritimă și fluvială prin dragaje de întreținere, asigurarea semnalizării costiere și plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de întreținere și reparații construcții hidrotehnice, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada Sulina și Brăila și în porturile situate pe acest sector, punerea la dispoziția tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum și ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului român din convențiile și acordurile internaționale la care România este parte și care i-au fost încredințate prin delegare de competență de către Ministerul Transporturilor, în conformitate cu prevederile HGR 492/2003“.

Drumul care duce la Portul administrativ nu este asfaltat și este plin de gropi (Foto: Ramona Olaru)

Drumul către vechiul port, aproape impracticabil

Dacă drumul către Portul Turistic din Corabia a fost modernizat de municipalitate și se poate ajunge în acel port în condiții decente, drumul care duce de la Portul Turistic, paralel cu Dunărea, până la vechiul port administrativ, pe lângă silozuri, este aproape impracticabil cu un autovehicul normal. Drumul este
neasfaltat și plin de gropi adânci în care se afundă roțile unei mașini obișnuite. Denivelările se întind pe o porțiune de câteva sute de metri. De o parte și de alta a drumului erau, la data la care redactorii PressHub și GdS au ajuns în zonă, bălării înalte.
Drumul respectiv apar-ține de Administrația Porturilor Dunării Fluviale (APDF) SA Giurgiu, care are rol de autoritate portuară. „Fiecare oraș de la Dunăre are o porțiune de drum care nu aparține de oraș, ci aparține de APDF Giurgiu. Dânșii au acea porțiune de drum. După cum ați văzut, este iarba foarte mare și nu se poate ajunge pe acolo așa ușor. Dar nu aparțin de orașul Corabia. Este o porțiune de drum fără astfalt. Am fi făcut deturnare de fonduri dacă am fi asfaltat acolo. Am făcut solicitări către APDF Giurgiu, le-am trimis hârtii, dar nu au făcut nimic până în acest moment. Le-am făcut hârtii și să taie buruienile, și cu decolmatarea și cu multe altele, dar de decolmatare nu se pot ocupa ei. Ei doar încasează chiriile de la toate silozurile de pe malul Dunării. Niciun ban de la acele silozuri nu ajunge la Primăria Corabia, ci toate taxele ajung la APDF Giurgiu“, arată reprezentantul Primăriei Corabia, Dan Oltean.
Reprezentantul APDF Giurgiu la Corabia, Viorel Șercău, care este șeful Portului, a precizat că drumul respectiv se află în reabilitare și că „a fost prins de anul trecut, dar anul acesta încep lucrările“.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS