La peste zece ani de la primele intenţii de a construi un drum de mare viteză care să lege Craiova de Capitală prin Piteşti, doar jumătate din drumul expres Craiova-Piteşti este licitat, iar pe cele două tronsoane pe care s-a stabilit constructorul a fost modificat traseul de două ori. Prima dată s-a modificat în zona Slatina, pentru că acolo exista o fabrică de fibră optică, construită după realizarea studiului de fezabilitate ce datează din 2007. Recent, s-a constatat că la Gherceşti trebuie deviat din nou traseul drumului expres, din cauză că acesta ar fi trecut fix peste un câmp de sonde de gaze naturale. CNAIR a aprobat devierea traseului în altă zonă, numai că este nevoie de obţinerea unui nou acord de mediu şi de o nouă hotărâre de guvern privind exproprierile.
De mai bine de zece ani, mai mulţi prim-miniştri ai guvernului, precum şi majoritatea miniştrilor care s-au perindat la „cârma“ Ministerului Transporturilor au promis că în una din zonele intens circulate ale ţării, adică pe ruta Craiova-Piteşti, se va construi fie un drum expres, fie o autostradă, revenind în cele din urmă la ideea realizării unui drum expres, care se află de ceva vreme în „chinurile facerii“. Deja traseul drumului a fost deviat de două ori, din cauză că ceea ce era prevăzut în studiul de fezabilitate vechi din 2007 nu mai corespunde cu ceea ce este pe teren, iar perioada de proiectare încă nu s-a încheiat.
Drumul expres, care are o lungime de 121 de kilometri, a fost împărţit în patru tronsoane, numerotate de la Craiova către Piteşti. Toate tronsoanele au fost scoase la licitaţie. Licitaţiile pentru tronsoanele 3 (31,6 km) şi 4 (32 km) au fost contestate în instanţă, iar prin sentinţe definitive, instanţele au decis anularea licitaţiilor pe cele două porţiuni. Trebuie reluate licitaţiile pentru cei aproape 64 km de drum, adică mai mult de jumătate din lungimea totală a drumului expres.
Pe data de 3 decembrie 2018 au fost semnate la Craiova primele contracte de execuţie pentru drumul expres Craiova-Piteşti, în valoare de 385 de milioane de euro, fără TVA. Lucrările de pe traseul Craiova-Slatina vor fi executate de firmele Tirenna Scavi Spa – desemnată pentru Tronsonul 1 (cu o lungime de 17,7 km), cu o valoare a ofertei de 358.179.480,69 lei, fără TVA, echivalentul a 76 de milioane de euro, iar pe Tronsonul 2 (cu o lungime de 39,8 km) a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei o asociere sută la sută românească: SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL, cu o valoare totală de 309 milioane de euro, fără TVA. Conform celor de la CNAIR, contractele de execuţie includeau şi realizarea unor centuri ocolitoare la Balş şi Slatina. Perioada de proiectare este de 12 luni, iar cea de execuţie este de 24 de luni.
De unde vine finanţarea?
Prima neclaritate este legată de finanţarea lucrărilor pentru drumul expres. Iniţial, autorităţile au vorbit despre realizarea drumului cu bani de la buget, apoi a apărut ideea parteneriatului public-privat, iar, în cele din urmă, s-a vehiculat ideea realizării drumului cu fonduri europene. Fostul ministru al transporturilor, Lucian Şova, a anunţat la Craiova, în octombrie 2018, că drumul expres se va construi cu bani europeni, obţinuţi pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, însă nu a dat detalii despre proiectul respectiv. Ulterior, GdS a constatat, pe baza unui răspuns primit de la CNAIR, că autorităţile nici nu depuseseră cererea de finanţare la acea dată. Aceasta a fost depusă abia în decembrie 2018. Până la data redactării acestui articol, cererea nu fusese aprobată.
Purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, susţine că este „mai mult ca sigură“ finanţarea pentru drumul expres Craiova-Piteşti din fonduri europene, respectiv pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Cererea de finanţare a fost depusă pe finalul anului 2018 la Bruxelles, însă până la această dată nu a fost acceptată. Altă sursă de finanţare a drumului expres nu există. Totuşi, autorităţile se bazează pe banii europeni. „Drumul expres Craiova-Piteşti se va construi cu fonduri de la Comisia Europeană. Cererea de finanţare a fost încărcată şi transmisă Comisiei Europene. Până când se aprobă cererea, funcţionăm pe baza unor credite de angajament, iar decontările pentru proiectare se fac din banii existenţi în Titlul 58, alimentat cu fonduri pentru proiectele cu fonduri europene. Avem un acord de principiu discutat cu Comisia Europeană. Mai mult ca sigur vor veni aceşti bani europeni. Acest drum expres este prevăzut în Master Planul de Transport, deci se va face cu bani europeni. (…) Cererea de finanţare se află în analiză la experţii JASPERS (JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri: Comisia Europeană, BEI și BERD, parteneriat prin care se oferă consultanţă independentă ţărilor beneficiare, pentru a le ajuta să aibă proiecte de calitate – n.r.)“, a declarat, pentru GdS, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu. El a menţionat că din totalul finanţării necesare pentru drumul expres Craiova-Piteşti, în valoare totală de aproximativ 1,5 miliarde de euro, se aşteaptă ca 85% să fie fonduri europene şi 15% ar fi bani din bugetul de stat, necesari pentru cofinanţarea proiectului. „În bugetul pe 2019 au fost alocaţi bani pentru proiectarea aferentă acestui an“, a mai precizat Alin Şerbănescu.
Ce este Titlul 58? Potrivit detaliilor prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în instrucţiunile legate de Titlul 58 se arată: „Pentru reflectarea fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020 s-a introdus în clasificația bugetară titlul 58 – Titlul X – „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020“, detaliat pe poziții distincte“.
Drum expres, în regim de autostradă. Dispar centurile ocolitoare de la Balş şi Slatina
În Master Planul de Transport era prevăzută autostradă între Craiova şi Piteşti, care trebuia realizată până în 2024. Când au trecut de la autostradă la drum expres, autorităţile au considerat că acesta se va face „în regim de autostradă“, pentru a fi pe aceeaşi „lungime de undă“ cu Master Planul de Transport. Există unele diferenţe faţă de o autostradă. În primul rând, drumul expres este cu 20% mai îngust decât autostrada. Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că dacă pe o autostradă banda de circulaţie are o lăţime de 3,75 metri, la drumul expres va fi de 3,50 metri. Dacă banda de staţionare la autostradă este lată de 2,75 metri, la drumul expres va fi doar de 1,5 metri. CNAIR susţine că nu se justifică o bandă de staţionare mai lată pentru un drum cu lungimea de 121 km, pe care viteza de rulare va fi de 120 km/oră.
Ultimul recensământ de trafic pe actualul traseu Craiova-Piteşti, care trece prin Balş şi Slatina, datează din 2015 şi arată estimări de trafic zilnic cuprins, în medie, între 15.000 şi 20.000 de maşini pe acel traseu. Problema este că în Balş, din cauza lipsei unei centuri ocolitoare, traficul se îngreunează pe parcursul zilei, în special dimineaţa, fiind o adevărată aventură traversarea micului oraş. Un orăşel precum Balş, care în mod normal ar fi traversat în 5-10 minute, ţintuieşte participanţii la trafic între 40-45 de minute pe teritoriul său, circulându-se bară la bară. Actualul drum Craiova-Piteşti trece şi prin mijlocul Slatinei.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că, deşi erau prevăzute iniţial în proiectul drumului expres centurile ocolitoare ale oraşelor Balş şi Slatina, aceste centuri nu se vor mai construi: „Nu se mai justifică centurile ocolitoare de la Balş şi Slatina, odată cu apariţia drumului expres, care ocoleşte aceste localităţi. Vor fi derivaţii de pe drumul expres către Balş şi Slatina, ca un fel de bretele de legătură, dar nu se vor mai face centuri din moment ce va exista drumul expres“.
Probleme şi pe tronsoanele licitate, din cauza studiului de fezabilitate vechi
Pentru că se foloseşte un studiu de fezabilitate din 2007, acesta nu mai este de actualitate, localităţile dezvoltându-se între timp. În plus, nu are un studiu geotehnic conform cu normativele europene şi româneşti din această perioadă, aspect recunoscut şi de reprezentanţii CNAIR, în urmă cu patru ani. GdS scria în 2015 că licitaţia organizată atunci pentru concesionarea lucrărilor de construire și întreținere a ceea ce ar fi urmat a fi autostrada Craiova-Pitești (aşa era planificat la acea vreme) s-a bazat pe indicatori tehnico-economici din 2007 stabiliți de firma Search Corporation, care a primit aproape 16 milioane de euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate (SF) pentru construirea unui drum expres între cele două orașe. Informația a fost cuprinsă într-un răspuns trimis de fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri (CNADNR), la solicitarea GdS, instituţie care ulterior a devenit CNAIR. La acea vreme, CNADNR a evitat însă un răspuns clar legat de valabilitatea datelor din SF, spunând că firmele candidate precalificate au libertatea de a realiza studii geotehnice, hidrologice, topografice şi altele, pe cheltuiala lor, în vederea elaborării ofertei finale.
De această dată, în 2019, purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că SF-ul respectiv „a fost făcut destul de superficial“. El nu exclude ca, pe perioada de proiectare de un an pe care o are constructorul la dispoziţie, să mai apară probleme faţă de studiul de fezabilitate vechi din 2007, însă eventualele probleme trebuie remediate din mers. Execuţia lucrărilor trebuie să înceapă în 2020.
Traseu deviat la Slatina. O fabrică exista pe locul pe unde urma să treacă drumul expres
Prima problemă apărută după licitarea şi atribuirea tronsoanelor 1 şi 2 a fost constatată pe Tronsonul 2, în apropiere de Slatina. A apărut o fabrică de fibră optică a celor de la Prysmian pe traseul pe care ar fi trebuit să fie drumul expres, conform SF-ului din 2007. În cele din urmă, traseul drumului expres a fost deviat, cu aprobarea CNAIR. „La Prysmian am rezolvat situaţia. Cu acceptul CNAIR s-a aprobat devierea traseului, astfel că acolo nu mai sunt probleme. S-a translatat prin sud traseul. Constructorul are coridor aprobat în acea zonă. (…) De altfel, primul tronson pe care vor începe lucrările va fi cel între Balş şi Slatina, dacă constructorul ne va anunţa că poate să înceapă, imediat se poate da ordinul de începere a lucrărilor“, a menţionat purtătorul de cuvânt al CNAIR.
La Gherceşti, drumul expres ar fi trecut peste câmpul de sonde de gaze
În timp ce ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, anunţa recent că peste câteva săptămâni vor începe lucrările la mult-aşteptatul drum expres Craiova-Piteşti, la Tronsonul 1 apărea o problemă care nu are cum să fie evitată şi nici construcţia nu poate începe. Constructorul a descoperit că traseul drumului erai stabilit, în zona comunei Gherceşti, în apropiere de Craiova, peste un câmp de sonde de gaze. Sondele au apărut după 2007, anul în care s-a predat studiul de fezabilitate ce stă la baza construirii drumului expres. Traseul drumului expres trebuie modificat şi în zona respectivă, ceea ce implică un nou acord de mediu şi adoptarea unei noi hotărâri de guvern privind exproprierile. Situaţia a fost recunoscută de CNAIR. „Într-adevăr, a apărut o altă problemă, la Gherceşti. S-a găsit soluţia. Se translatează traseul la Gherceşti spre nord-vest. Urmează să se modifice acordul de mediu şi se vor face exproprieri suplimentare. Devierea traseului spre nord-vest este de 800-900 de metri, iar traseul final se scurtează cu circa 300 de metri, ceea ce este în avantajul constructorului. Este exclus să existe întârzieri cu efectuarea acestor modificări pentru că, oricum, perioada de proiectare este stabilită la un an de la semnarea contractului“, a spus Alin Şerbănescu.
Hotărârea de expropriere pentru Tronsonul 1 trebuie modificată
Practic, modificându-se traseul drumului expres pe Tronsonul 1, în dreptul localităţii Gherceşti, este nevoie de o nouă hotărâre de guvern care să cuprindă noile terenuri ce trebuie expropriate. Or pentru acest lucru este nevoie să se identifice proprietarii şi să se modifice HG existentă privind exproprierile. Guvernul a adoptat în primul trimestru din 2019 Hotărârea de Guvern (HG) nr. 204/2019 privind exproprierile pentru Tronsonul 1, fiind necesară suma de 3,882 milioane de lei, pentru un număr de 256 de imobile de pe raza localităților Craiova, Ghercești, Pielești și Robănești, din județul Dolj, în suprafață totală de 619.074 mp de teren, astfel cum este prevăzut în Anexa nr. 2 din actul normativ. După modificările apărute la Gherceşti, unele persoane care existau pe listele de exproprieri nu se vor mai regăsi în anexa din noua hotărâre de guvern ce trebuie adoptată, iar alte persoane pe terenul cărora va trece drumul expres vor fi expropriate.
Tot în prima parte a anului 2019 a fost adoptată şi HG nr. 217/2019, pentru Tronsonul 2 al drumului expres. Pentru exproprierile respective este necesară suma de 667.500 de lei, pentru a fi expropriate un număr de 555 de imobile, în suprafață totală de 832.929 mp teren, aflate pe raza localităților Bârza, Piatra Olt, Slătioara și Valea Mare, din județul Olt. În HG respectivă se prevede că sumele necesare exproprierilor vor fi alocate de la bugetul de stat, subcapitolul 03 „Transport rutier“, Titlul 58, la articolul 58.1 „Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR“. Sumele necesare exproprierilor se virează în cel mult 30 de zile de la solicitarea lor de către CNAIR, se mai arată în HG.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
