0.3 C
Craiova
luni, 23 decembrie, 2024
Știri de ultima orăBani EuropeniRomânia vrea 30 de miliarde de euro de la UE pentru investiții! Câți bani ajung în Oltenia

România vrea 30 de miliarde de euro de la UE pentru investiții! Câți bani ajung în Oltenia

Ministerul Fondurilor Europene a elaborat, recent, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un document strategic structurat pe 12 domenii considerate prioritare. PNRR prevede investiţii şi reforme în diferite sectoare de activitate și propune un buget de 30,44 miliarde euro (prețuri din 2018). Documentul trebuie aprobat de Comisia Europeană până în primăvara anului viitor. Câți bani ar putea ajunge în Oltenia din cele 30 de miliarde de euro, aflați din articol.

Planul Național de Redresare și Reziliență presupune investiții în domenii importante precum sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat sau cercetare-inovare.

De asemenea, documentul strategic elaborat de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) prevede şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar. Pentru toate acestea a fost propus un buget de 30,44 miliarde de euro (prețuri la nivelul anului 2018), fonduri care ar urma să vină de la Uniunea Europeană.

România vrea 30 de miliarde de euro de la UE. Iohannis: „Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate“

Planul va trebui aprobat de Comisia Europeană până în primăvara anului viitor. Bineînţeles, cu anumite condiții privind utilizarea sumelor prevăzute în document.

„Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziţiei climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiei noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu şi lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi“, susținea preşedintele Klaus Iohannis la lansarea PNRR și punerea lui în dezbatere publică.

PNRR a fost elaborat în concordanță cu Recomandările Specifice de Țară (RST) și cu Regulamentele Comisiei Europene, a căror finanțare este asigurată din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR). Documentul conține 290 de pagini și este structurat pe două priorități: reforme și investiții. Obiectivul general al PNRR este de a stabili prioritățile naționale de investiții și direcțiile principale de reformă ale României.

România vrea 30 de miliarde de euro de la UE. Care ar fi marile investiții propuse prin PNRR

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, o categorie importantă de investiții o reprezintă infrastructura. De la infrastructura de transport, infrastructura destinată schimbărilor climatice, energiei, eficienței energetice sau mediului, până la infrastructura specifică comunităților locale (rețeaua de transport, alimentarea cu apă și canalizare etc). Planul detaliază toate aceste investiții și bugetele alocate.

Spre exemplu, în categoria indicatorilor urmăriți pentru sectorul de transport sunt incluși pentru fiecare domeniu de transport următorii indicatori: Rutier – peste 250 km de autostradă și drumuri expres, cu un buget estimat de 3,54 miliarde de euro; – peste 330 km de Variante Ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară, cu un buget estimat de un miliard de euro; Feroviar: – peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, cu un buget estimat de 2,8 miliarde de euro;

– 39 de unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 350 milioane de euro; Metrou – peste 7 km de magistrală nouă, cu un buget estimat de 1,08 miliarde de euro; 50 de unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 500 de milioane de euro.

Oltenia pare vitregită de investițiile prin PNRR

Toate bune și frumoase pe hârtie, dar câte din toate aceste investiții și reforme vizează Oltenia? La o analiză succintă a documentului strategic cu un buget propus de 30,44 miliarde de euro, Oltenia pare vitregită de toate aceste investiții. Asta pentru că din suma uriașă pe care România o vrea de la UE, în această regiune par să ajungă foarte puțini bani.

De exemplu, dacă vrei să cauți Craiova în PNRR, afli că în municipiul cel mai mare din Oltenia „numărul de zile consecutive fără precipitații este stabil“. Apoi afli de investiția în Spitalul Regional, deja cunoscută și cu finanțare aprobată, și de drumul expres Craiova – Pitești. La acest din urmă obiectiv apare și investiția prinsă în PNRR. Una infimă: 22,3 milioane de euro pentru 4,3 km de bretea de legătură între Centura Craiovei și viitorul drum expres.

Drumul expres Craiova - Pitești, în lucru
Drumul expres Craiova – Pitești, în lucru

La rândul său, județul Dolj apare, alături de Gorj, într-o singură mențiune. Aceea că la stabilirea intervențiilor prin PNRR s-a luat în calcul faptul că în Programul Operational Tranzitie Justă (POTJ) sunt finanțate doar șase județe (Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Mureș și Galați). Cu alte cuvinte, există un alt program de unde pot veni fonduri europene în Dolj și Gorj. De asemenea, în document se mai menționează că „POTJ va susține implementarea intervențiilor pentru tranziția regiunilor mono-industriale și carbonifer intensive, către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră“, iar județele Gorj și Dolj sunt incluse în acest program.

România vrea 30 de miliarde de euro de la UE. Ce investiții concrete apar în PNRR, la nivelul regiunii Oltenia

În Planul Național de Redresare și Reziliență apar trecute doar două investiții la nivelul regiunii Oltenia, în județele Gorj și Vâlcea. Ambele se referă la dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată. Investițiile vizează ApaRegio Gorj SA, proiect cu o valoare eligibilă de 188 de milioane de euro, și ApaVil SA, proiect cu o valoare de 189,55 milioane de euro.

Investiția din Gorj se adresează unui număr de 87.510 beneficiari și presupune extinderea și reabilitarea a 173,7 km de rețea de apă și a 284,24 km de rețea de canal. Investiția din județul Vâlcea vizează 64.402 locuitori (populaţia beneficiară a proiectului) și presupune reabilitarea a 228,5 km de reţea de apă și a 402,5 km de reţea de canalizare. Județul Mehedinți nu apare nicăieri în cele 290 de pagini ale PNRR.

Stație TMB pentru procesarea deșeurilor menajere în Olt

În documentul strategic elaborat de Ministerul Fondurilor Europene se mai pomenește de infrastructuri specifice de tratare a deșeurilor menajere. Este vorba de construirea a patru stații TMB (tratare mecano-biologică) pentru procesarea optimă a deșeurilor municipale, cu o valoare medie de 50 de milioane de euro.

În PNRR se precizează că 25 județe nu au TMB, iar dintre acestea nouă județe au proiecte în pregătire, iar 16 au nevoie de TMB, însă nu au proiect în derulare de pregătire a aplicației de finanțare. „Dintre cele 25 de județe care nu au TMB, prioritare sunt 12 județe: Olt, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Vrancea, Vaslui, Neamţ, Harghita, Suceava, Botoşani, Satu Mare și Arad“, se arată în Plan.

Potrivit PNRR, la nivel național, din totalul deșeurilor municipale generate, 72-74% reprezintă deșeuri menajere, 17–18% deșeuri similare (generate de operatorii economici și instituții), în timp ce 9–11% sunt deșeuri din servicii publice. Investițiile totale necesare la nivel național pentru conformarea cu legislația națională și europeană în materie de deșeuri sunt estimate la două miliarde de euro.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS