Șapte persoane, printre care şi unul dintre prorectorii universităţii, vor fi propuse pentru arestare în dosarul spăgilor pentru examene de la Spiru Haret. Cu toţii sunt acuzaţi că au fraudat examenele de an sau de licenţă.
Cei care voiau diplomă, dar nu şi să înveţe, plăteau, pe lângă taxa anuală, aproximativ 1.500 de euro şpagă. La audieri, unii dintre inculpaţi ar fi făcut declaraţii surprinzătoare.
Câteva persoane ar fi recunoscut că aceste practici erau obișnuite și că studenții cu bani cumpărau examenele.
Iar o alta ar fi spus că se dădeau sume de bani, dar că nu ar fi fost mită, ci cadouri între prieteni, pentru că – „prietenia se întreține și cu bani”.
Procurorii DIICOT vorbesc despre o fraudare de proporții a examenelor în cadrul Universității Spiru Haret și au audiat aproape 100 de persoane. Un prorector, mai mulți decani, profesori și secretari sunt bănuiți că i-ar fi ajutat pe unii studenți să treacă examinările, contra cost.
În replică, reprezentanții unității de învățământ au precizat că sunt vizați angajați ai universității, nu instituția în sine și sprijină ancheta pentru aflarea adevărului.
Eduard Ionescu, unul dintre prorectorii universității, este plasat de procurorii DIICOT în vârful piramidei infracționale.
De când durează filiera şpăgilor
Anchetatorii bănuiesc că datorită influenței sale ar fi reușit să coopteze trei decani și prodecani ai unor facultăți, cincisprezece profesori universitari, trei secretari, un asistent și alți doi angajați ai instituției. Împreună ar fi asigurat promovarea mai multor examente contracost.
Procurorii bănuiesc că, de cel puțin 7 ani, se fraudau examene de orice tip, cu acord de la cel mai înalt nivel. Bineînțeles, nu gratuit. Cei care voiau diploma în mână, dar nu și să învețe sau se dea pe la facultate, plăteau, pe lângă taxa anuală, aproximativ 1.500 de euro șpagă, dar dădeau și alte produse plocon. De exemplu, prorectorul ar fi primit un porc, 20-40 litri de vin și 20 de litri de țuică.
În 2012, de pildă, procurorii susțin că patru studenți au trecut cu note de 9 și 10 proba scrisă de la licență după ce calculatoarele de pe care susțineau testarea grilă au fost accesate de la distanță, dintr-o altă sală, de un angajat al instituției care a completat în locul studenților testul.
De-a lungul anilor, au fost folosite însă și alte metode, spun anchetatorii. Studenții care plăteau ar fi primit dinainte răspunsurile corecte pe care le memorau sau le notau în telefon, pe care supraveghetorii ii lăsau să-l consulte în sala de examinare.
Prorectorul era cel care făcea rost de lucrările de licență
Nici pentru lucrarea de licență nu erau nevoiți să învețe. Prorectorul ar fi fost cel care le făcea rost de lucrări de la foști studenți, le-ar fi trimis pe mail și le-ar fi spus așa-zișilor autori să-și mai treacă doar numele.
La audieri, în calitate de suspect, va fi adusă și o femeie care a intervenit pentru soțul ei, ca să treacă cu brio restanța de la Facultatea de Științe Economice. Femeia și-a traficat influența, chit că este expert în cadrul ARACIP, adică expert în cadrul Autorității Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar.
De serviciile rețelei ar fi beneficiat printre alții și doi polițiști ori trei tineri fotbaliști. În total, aproape 100 de persoane au fost aduse la audieri. Reprezentanții Universității Spiru Haret ne-au transmis că nu comentează subiectul până la încheierea anchetei pe care însă o vor sprijini.
