Condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare, Adrian Mititelu, finanţatorul FCU Craiova, a formulat o contestație în anulare la Curtea de Apel Craiova. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac a unei hotărâri definitive, care se poate formula numai pentru câteva motive. De exemplu dacă inculpatul nu a fost citat legal sau dacă hotărârea a fost dată de o instanță necompetentă. În acest dosar, Adrian Mititelul a fost condamnat pentru înstrăinarea de bunuri sechestrate. Procurorii DNA au susţinut că fapta a fost comisă cu ocazia transferului jucătorului Mihai Costea la Steaua București.
UPDATE: Ieri după-amiază, instanța a respins acțiunea formulată de Adrian Mititelu.
”Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia. Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică”, a dispus instanța.
Procurorii DNA anunțau, în iunie 2016, trimiterea în judecată a lui Adrian Mititelu. Acesta a fost acuzat de evaziune fiscală sub forma înstrăinării de bunuri sechestrate şi înşelăciune. În același dosar a fost deferit justiției și Gigel Preoteasa, secretar al SC Fotbal Club U Craiova SA la data faptelor.
Anchetatorii au susţinut că, în ianuarie 2011, ANAF a pus sechestru pe drepturile federative de joc a 39 de jucători. Aceştia activau în baza unor contracte de muncă/convenții civile la Universitatea Craiova. Asta pentru că SC Fotbal Club U Craiova SA avea datorii la stat de aproape 10 milioane de lei. Fiscul încerca să obțină acești bani prin executare silită.
În timpul executării silite, clubul nu putea dispune de drepturile jucătorilor decât cu aprobarea Fiscului și numai după achitarea integrală a sumelor înscrise în titlul executoriu, au precizat anchetatorii.
Mihai Costea, vândut de sub sechestru?
Cu toate acestea, Mititelu ar fi hotărât să-l vândă pe Mihai Costea fără știrea Fiscului, au susţinut anchetatorii.
”Deși cunoștea aspectele arătate mai sus, SC Fotbal Club U Craiova SA, prin administratorul său și directorul general unic, Mititelu Adrian Marin și prin secretarul general Preoteasa Gigel, fără să aducă la cunoștință intenția de transfer și fără să solicite o aprobare de natura celei menționate anterior, a încheiat la data de 23 martie 2011 acordul de transfer al unui jucător”, au explicat procurorii DNA.
În baza acordului de transfer, pe 24 martie 2011, Mititelu a încasat într-un cont bancar deschis în aceeași zi contravaloarea sumei de 1.100.000 de euro (5.627.864 de lei). Din această sumă, tot pe 24 martie 2011, au fost efectuate mai multe plăți. Astfel, cu o parte din bani au fost achitate salariile angajaților clubului, „iar o sumă importantă a fost transferată în contul unei societăți comerciale controlate prin interpuși de același inculpat“, au mai explicat procurorii.
Suma de bani rămasă în cont a fost executată de bancă. În final, banii au ajuns într-un cont pus la dispoziție de organul fiscal.
În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, procurorii DNA au explicat că, la data încheierii acordului de transfer, cei doi inculpaţi ar fi ascuns faptul că jucătorul este sub sechestru.
Condamnați definitiv la Curtea de Apel Craiova
Acest dosar a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, instanţă care s-a pronunţat în februarie 2019. Cei doi inculpaţi au fost achitaţi pentru ambele infracţiuni. Instanţa a reţinut că nu a fost vorba de un bun sechestrat. Astfel, nu a existat infracţiunea de înstrăinarea de bunuri sechestrate.
A urmat apelul, iar pe 5 noiembrie, Curtea de Apel Craiova a hotărât să-i condamne pe cei doi inculpați. Adrian Mititelul a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. În seara zilei de 5 noiembrie, acesta fost ridicat de polițiști și dus în penitenciar. Celălalt inculpat din dosar a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.
Mititelul contestă pedeapsa primită
Imediat după condamnare, Adrian Mititelu a formulat la Curtea de Apel Craiova o contestație în anulare. Este vorba de o cale extraordinară de atac a unui hotărâri definitive. Potrivit legii, contestația în anulare poate fi făcută în baza câtorva motive. De exemplu dacă inculpatul nu a fost citat legal ori nu a fost prezent la termenul la care a avut loc judecata. Contestația în anulare poate fi făcută și atunci când hotărârea a fost dată de o instanță necompetentă.
Dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Dacă soluționarea cauzei la același termen nu este posibilă, instanța va pronunța o hotărâre de anulare a hotărârii atacate și va fixa termen în vederea soluționării cauzei printr-o nouă hotărâre.
