Procurorii DNA au dispus clasarea dosarului în care primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, era acuzată de luare de mită, spălare de bani și folosirea autorității în scopul obținerii de bani sau alte foloase necuvenite. Anchetatorii au susținut că aceste fapte ar fi fost comise în anii 2012 și 2014. În același dosar au fost puși sub acuzare și Radu Preda, la data faptelor administratorul public al Craiovei, și Elena Popescu, la data faptelor reprezentant al unei asociații non profit.
Procurorii anticorupției anunțau, în iulie 2016, trimiterea în judecată a celor trei inculpați. În rechizitoriul întocmit, anchetatorii au susținut că fapele de corupție ar fi fost comise în două perioade distincte. Este vorba de campania electorală din 2012, dar și de anul 2014.
”În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic.
În cadrul „donațiilor” respective, inculpata Vasilescu Lia Olguța a primit de la un om de afaceri, ca urmare a exercitării influenței sale politice, suma de 25.000 euro pentru plata concertului susținut de un artist străin, bani pe care i-a remis cash (plus încă 25.000 euro, a căror proveniență nu a fost stabilită), în preziua concertului din 14.05.2012, unei persoane organizator evenimente. Aceasta din urmă a achitat suma totală de 50.000 euro staff-ului artistului respectiv, conform contractului depus la dosarul cauzei”, au susținut atunci procurorii DNA.
Materiale electorale pentru candidatul Olguța Vasilescu
Procurorii DNA au mai susținut că aceeași Olguța Vasilescu și-ar fi folosit influanța pentru a obține materiale electorale de aproape 45.000 de euro.
”În același context și în aceeași calitate, inculpata și-a folosit influența în scopul obținerii de la un alt om de afaceri a unor materiale electorale conținând imaginea candidatului Lia Olguța Vasilescu și sloganuri de campanie electorală, în valoare de 44.241,96 euro. Materialele respective, utilizate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în campania electorală, au fost realizate de o firmă în baza unui contract fictiv încheiat cu societatea omului de afaceri, documentul având ca obiect imprimarea de materiale promoționale.
Foloasele necuvenite au fost folosite de inculpata Vasilescu Lia Olguța în scopul menționat mai sus, cunoscând că acestea provin din săvârșirea unor infracțiuni”, au mai susținut anchetatorii.
Afacerea ”Fațada”
Mai departe, procurorii anticorupție au susținut că, în 2014, Olguța Vasilescu a convins mai mulți oameni de afaceri să facă o serie de sponsorizări.
”În cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, pentru și printr-o asociație non profit, cu titlu de mită, suma totală de 568.291,37 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.
Oamenii de afaceri au acceptat solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăți în buna desfășurare a contractelor, în efectuarea plăților și în recepționarea lucrărilor”, au mai susținut anchetatorii.
În acest dosar, Radu Preda a fost acuzat de complicitate la luare de mită și instigare la spălare de bani. Președinta asociației cu pricina a fost acuzată de complicitate la luare de mită și spălare de bani.
Dosarul s-a întors la DNA în 2017
Acest dosar a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București pe 18 iulie 2016 și a intrat în pocedură de cameră preliminară. Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA nu a reușit să treacă de judecătorul de cameră preliminară. Astfel, în decembrie 2016, instanța a dispus restituirea cauzei către DNA. Hotărârea Tribunalului București a fost menținută și de Curtea de Apel București.
De altfel, anchetatorii au completat comunicatul emis pe data de 19 iulie 2016.
”La data de 15 decembrie 2016, în cauza mediatizată mai sus, prin încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București – Secția I Penală, s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, constatându-se neregularitatea actului de sesizare a instanței care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății cu privire la inculpații Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela și Vasilescu Lia Olguța”, a precizat DNA.
Clasare în dosarul ”Fațada”
După trei ani, la începutul lunii decembrie, anul acesta, procurorii DNA au dispus clasarea dosarului. Soluția de clasare a fost dispusă în baza art. 16, lit. b (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege) și lit. c (nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea) din Codul de Procedură Penală.
”Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților”, au explicat procurorii DNA.
Cât depre infracțiunea de spălare de bani, anchetatorii su suținut că s-a dispus clasarea ținând cont de o decizie a Curții Constituționale din iunie 2018. Prin aceeași soluție s-a mai dispus și ridicarea măsurilor asigurătorii luate anterior.
Nu au fost suficiente probe în dosar
În final, procurorii DNA susțin că au existat indicii despre săvârșirea unor fapte, însă nu au putut fi găsite suficiente probe.
”În concluzie, deși există elemente care susțin parțial ipoteza săvârșirii unor fapte ce derivă din actele de sesizare, la dosarul cauzei nu sunt suficiente probe care să fie coroborate cu date certe, în contextul în care, în prezent, procedeele probatorii care pot fi administrate sunt practic epuizate și nu sunt suficiente pentru a se putea trage, dincolo de orice bănuială rezonabilă, concluzia că au fost săvârșite infracțiuni de corupție”, se arată în ordonanța de clasare.
