Vânzarea de către un lichidator judiciar a Abatorului Podari vine „la pachet” cu o plângere penală la DNA, dar şi cu acţiuni în instanţă. Abatorul Podari, deţinut de omul de afaceri Dinel Staicu, a fost vândut de lichidatorul judiciar al Băncii Internaţionale a Religiilor la sfârşitul anului trecut. Problema este, spune un craiovean, că lichidatorul a vândut şi o clădire(cantina) şi terenul cumpărate de el în 1998, respectiv 1999.
La acea vreme, cantina abatorului a fost vândută la licitaţie de DGFP Dolj. De asemenea, odată cu activul Abatorului Podari ar fi fost vândut şi un drum de acces care ar fi intrat în posesia Primăriei Podari încă din anul 1999. Actul de vânzare a fost atacat în justiţie atât de craioveanul care deţine cantina, cât şi de Primăria Podari.
Întrebat despre acestă situaţie, lichidatorul judiciar a precizat pentru GdS că a vândut exact ce se regăseşte în documente.
În noiembrie 2006, Dinel Staicu era trimis în judecată alături fostul director al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), şi de doi funcţionarii BIR. Toţi au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată.
Pe scurt, procurorii DNA au susţinut că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, cei trei reprezentanţi ai BIR au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 10.786.123 de lei şi credite de 8.053.561 de lei către 11 societăţi comerciale controlate de Dinel Staicu. Creditele au fost acordate cu încălcarea normelor interne de creditare ale BIR, dar şi a reglementărilor BNR prin care se interzicea creditarea societăţilor pentru care nu putea fi efectuată analiza bonităţii şi a posibilităţilor de rambursare.
În aprilie 2011, Dinel Staicu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la şapte ani de puşcărie. Ceilalţi trei inculpaţi au primit pedepse între patru ani cu suspendare şi şapte ani cu executare. În plus, instanța a obligat inculpații să achite BIR sumele de 8.053.561 şi 10.786.123 de lei.
Povestea anilor de procese, pe scurt
În anul 2000, când BIR a intrat în faliment, lichidatorii băncii au căutat să identifice și să execute bunurile gajate pentru creditele nerambursate. Printre acestea, se afla și depozitul Frigorifer Craiova, dar și abatoarele Mofleni și Podari. Gazeta de Sud a scris la acea vreme că, pentru a scăpa de lichidatorii BIR, Dinel Staicu a mutat activele pe altă firmă. Concret, înainte ca BDJ, societatea care le avea în proprietate, să fuzioneze în Reconversia, bunurile au fost vândute către Carnexpod Craiova, o societate înființată în anul 2000.
În 2003, Reconversia a intrat în faliment, iar administratorul judiciar al firmei a inițiat o acțiune în justiție pentru anularea tranzacțiilor BDJ-Carnexpod. Tot în 2003, Tribunalul Dolj a anulat contractele de vânzare-cumpărare și a dispus repunerea părților în situația anterioară. Carnexpod a făcut recurs, iar în 2006 Curtea de Apel Craiova a casat sentința și a trimis cauza la rejudecare. Procesul a luat-o de la capăt. Între timp, falimentara Reconversia a fost preluată de lichidatorul Rovigo. La rejudecarea procesului, judecătorii au desființat din nou controversatele contracte de vânzare-cumpărare. Carnexpod a făcut apel, dar de data aceasta magistrații i-au respins acțiunea. Astfel, în 2012, bunurile se aflau în patrimoniul Reconversia.
Insolvenţa Carnexpod
Tot în 2012, Carnexpod a intrat și ea în insolvență. Lichidatorul Casa de Insolvență GMC a încercat să recupereze frigoriferul și cele două abatoare. Procesul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a casat deciziile instanțelor craiovene. Totodată, instanța supremă a simplificat problema, considerând că speța este de competența unui judecător sindic. În timpul noului proces, lichidatorul Rovigo a renunțat în numele Reconversia la pretenția asupra bunurilor, care în 2017 au revenit definitiv și irevocabil în patrimoniul Carnexpod. Cum activele erau garanții imobiliare la BIR, banca s-a înscris la masa credală a Carnexpod, cu creanțe de 2,6 de milioane euro. Astfel, BIR a ajuns să dețină majoritatea masei credale.
Vânzarea bunurilor
În 2017, lichidatorul urma să scoată activele la vânzare, însă demersurile au fost blocate din cauza dificultăților la înscrierea proprietăților în cartea funciară. Sumele necesare pentru această operațiune au fost considerate prea mari de către GMC. Ulterior, lichidatorul Carnexpod a dechis o acțiune judiciară împotriva Oficiului de Cadastru Dolj. A fost invocată legislația în domeniu, care spune că pentru procedurile de insolvență înscrierile în cartea funciară sunt scutite de taxe. Printr-o hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă, instanța a obligat oficiul de cadastru să efectueze gratuit aceste operațiuni. Bunurile au fost scoase la vânzare de GMC abia anul trecut. Frigorifer Craiova a ajuns în propoprietatea Kaufland. Abatorul Podari a fost vândut către două persoane din Podari.
Clădirile altor persoane şi un drum, vândute odată cu activul Abatorul Podari?
Mai trebuie spus că, de-a lungul anilor, DGFP Dolj a scos la vânzare bunuri aparţinând Carnexpod pentru recuperarea unor datori la bugetul de stat.
Astfel, în aprilie 1998, DGFP Dolj a vândut la licitaţie publică clădirea C21(cantina) din activele Carnexpod. Clădirea a fost cumpărată de către SC Conirom, firmă deţinută de craioveanul C.O.
Ulterior, în octombrie 1999, lichidatorul a vândut la licitaţie un teren în suprafaţă de 905mp. Terenul a fost cumpărat de reprezentantul SC Conirom. Craioveanul spune că, din cei 905 mp, 453 mp sunt sub clădirea C21(cantina), iar 452 mp în faţa şi în continuarea cladirii.
Problema este, spune bărbatul, că odată cu vânzarea activului Abatorul Podari, a fost vândută şi clădirea şi terenul pe care de deţine încă din anul 1998, respctiv 1999. Alte cinci clădiri, care aparţin altor persoane, ar fi avut aceeaşi soartă.
„În toţi aceşti 22 de ani, SC Conirom şi soţii C.O şi C. G. au avut posesia neîntreruptă şi netulburată a bunurilor amintite. Aceste bunuri au fost folosite drept garanţii pentru credite contractate de SC Conirom pentru desfăşurarea activităţii.
Am solicitat lichidatorului judiciar, precum şi notarului şi cumparătorilor să rectifice situaţia, dar au refuzat şi au încercat să tergiverseze prin diverse stratageme emiterea unui răspuns”, a explicat bărbatul.
Plângere penală şi acţiune în justiţie
Bărbatul a mai explicat că a formulat o plângere la DNA, dar şi o acţiune în instanţă, în care a contestat vânzarea bunurilor sale.
În esenţă, craioveanul susţine că, odată cu activul Abatorul Podari, au fost vândute cu valoare zero şase clădiri. Printre acestea se numără şi C21, pe care o deţine din 1998. Motivul pentru care aceste clădiri au fost vândute cu valoare zero ar fi acela că nu au putut fi identificate pe teren.
„Clădirea pe care o deţinem din 1998, fosta cantină, este singura utilizată din zonă, este luminată, păzită. E greu de crezut că nu a putut fi observată. Restul clădirilor nu mai sunt racordate la curent electric sau alte utilităţi”, a mai precizat craioveanul.
„Construcţiile C15, C17, C21, C23, C31 şi C23, deşi figurează în cartea funciară că fac parte din Activul Abator Podari, în realitate acestea nu mai există, nefiind identificate pe teren, motiv pentru care nu au fost evidenţiate în publicaţia de vânzare”, se arată în procesul verbal de licitaţie.
Lichidatorul spune că a vândut bunurile din documente
Întrebaţi despre acestă situaţie, reprezentanţii GMC au explicat că s-a vândut la licitaţie numai bunurile care se regăsesc în documente.
GMC a mai susţinut că în publicaţia de vânzare s-a specificat clar că „toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, vor anunta în scris lichidatorul judiciar, înainte de data licitaţiei”. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat.
Gazeta de Sud a cerut un punct de vedere şi la notarul care a întocmit contractul de vânzare cumpărare. Iniţial, notarul a explicat că este în concediu. Apoi nu a mai răpuns solicitărilor GdS.
Primăria Podari îşi vrea drumul înapoi
O altă problemă ar fi că odată cu activele Abatirul Podari a fost vândut şi un drum de acces. Este vorba de o stradă cu lungimea de 300 de metri(3.046 mp). Drumul a acces a aparţinut Carnexpod, însă a ajuns în proprietatea Primărie Podari în 1999. Intrarea drumului în patrimoniul Primariei Podari reprezenta o compensare a creanţei cu care primaria era înscrisă la masa credală.
Primăria Podari a formulat o acţiune în instanţă şi solicită constatarea nulităţii absolute parţiale a constractului de vânzare cumpărare. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova.
„Vă rugăm să observaţi că, deşi drumul situat între şoseaua judeţeană şi Abatorul Podari nu este identificat în contractul de vânzare, dreptul de proprietate asupra acestuia a fost intabulat în Cartea Funciară nr. 37735 a comunei Podari în Anexa nr. 1, Partea 1, pct. 2, respectiv drum în suprafaţă de 3.046 mp. Având în vedere că această vânzare s-a încheiat fără ca pe suprafaţa de 3.046 mp vânzătorul să fie proprietar, vă rugăm să constataţi că pentru această suprafaţă de teren vânzarea este lipsită de cauză”, se arată în acţiunea Primăriei Podari.
