Ofiţerii de combatere a criminalităţii organizate au făcut, miercuri, 17 percheziții domiciliare în București și judeţele Olt, Vâlcea, Argeș, Caraș–Severin și Ilfov. Au fost vizaţi membrii unui grup infracțional specializat în comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fraudă informatică, spălare de bani, fals, uz de fals sau acces ilegal la un sistem informatic. Procurorii DIICOT spun că suspecţii au obţinut peste 7 milioane de euro prin comiterea de fraude informatice.
Potrivit procurorilor DIICOT, gruparea infracţională acţiona în România încă din anul 2015.
„Începând cu sfârșitul anului 2015, pe teritoriul României s-a constituit un grup infracțional organizat în vederea spălării sumelor de bani provenite din săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și fraudă informatică.
Deși, în perioada 2016-2021, structura grupului s-a modificat periodic prin aderarea la grup a mai multor racolatori și cărăuși de bani, nucleul grupului infracțional a rămas întotdeauna același, legăturile dintre membrii principali bazându-se în principal pe încredere reciprocă.
Liderul grupării era cel care ținea legătura cu autorii infracțiunilor de înșelăciune și fraudă informatică, cărora le furniza datele necesare transferării sumelor de bani obținute prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate sau virate în urma acțiunilor specifice infracțiunii de fraudă informatică. De asemenea, îi coordona pe ceilalți membrii ai grupării, stabilindu-le roluri bine determinate”, au precizat anchetatorii.
Modul de operare
Potrivit oamenilor legii, membrii grupării se reuşeau să obţină de la victime plata unor facturi în alte conturi decât ale furnizorilor.
„Membrii grupării contactau telefonic persoana vătămată și își atribuiau calitatea de angajat al unui furnizor. În cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plățile aferente facturilor scadente și viitoare. La scurt timp după finalizarea discuției telefonice, persoana vătămată primea un mesaj e-mail care conținea o adresă purtând antetul furnizorului și eventual numele și semnăturile persoanelor din conducere, prin care se solicita persoanei vătămate efectuarea plăților facturilor scadente și viitoare într-un alt cont bancar, decât acela în care se efectuaseră anterior”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Banii obţinuţi prin fraude informatice erau trecuţi prin mai multe conturi bancare
Titularii conturilor în care victimele virau sumele de bani erau racolați de către membrii grupului infracțional. De regulă, erau persoane fără posibilități financiare. În schimbul unor sume cuprinse între 50 și 500 de lei, aceste persoane deschideau conturi la bănci din România și din străinătate, folosind acte de identitate reale sau falsificate. Ofereau date de contact numere de telefon indicate de către racolatori.
„După transferarea de către persoanele vătămate sau de către autorii fraudelor informatice a sumelor de bani în conturile bancare ale intermediarilor, acestea erau ulterior mutate de către un alt membru al grupării în diverse conturi bancare. Apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau al altor state europene.
Modul în care era structurată activitatea grupului era menită să asigure un nivel de anonimitate în jurul liderilor marcanți ai acesteia, identitatea lor fiind ascunsă membrilor de rang inferior, cu care nu interacționau niciodată în mod direct, ci doar prin interpuși”, au mai explicat anchetatorii.
Prejudiciu de peste 7 milioane de euro
Procurorii DIICOT mai spun că membrii grupării au deschise conturi bancare în România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania și altele. Până în prezent, sumele de bani ce au făcut obiectul mecanismului de spălare sunt estimate la peste 7 milioane de euro.
În urma perchezițiilor făcute miercuri au fost ridicate sumele de 532.133 de lei și 17.000 de euro. În plus, au fost ridicate 250 de telefoane mobile, documente bancare, laptopuri, routere portabile, 719 cartele SIM, 132 de carduri bancare şi alte documente privind tranzacții bancare.
La sediul DIICOT – Structura Centrală și sediile mai multor structuri ale MAI au fost duse aproximativ 380 de persoane.
La percheziţii au participat poliţişti de frontieră şi de la Garda de Coastă, dar şi jandarmi şi ofiţeri de combatere a criminalităţii organizate din Craiova, Pitești, București sau Ploiești.
