Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că, joi, Curtea de Apel din Napoli a dispus predarea lui Darius Vâlcov autorităţilor competente ale României. Pe numele acestuia era emis un mandatul european de arestare. Hotărârea nu este definitivă
Ea a precizat că atribuţiile Ministerului Justiţiei se referă doar la:
- facilitarea comunicării, asistării,
- sprijinirii autorităţilor judiciare române şi străine la emiterea şi executarea MEA (mandatului european de arestare).
”Curtea de Apel din Napoli a dispus predarea lui Vâlcov Darius Bogdan, autorităţilor competente ale României, în executarea mandatului european de arestare emis la 3.5.2023 de către Tribunalul Bucureşti în dosarul penal referinţa nr. 2018/2015, pentru executarea pedepsei de 6 ani închisoare. Vâlcov este acuzat de influenţă şi spălare de bani săvârşite în România în perioada 2009-2013. Hotărârea nu este definitivă. Poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile, la Curtea de Casaţie a Italiei”, a anunţat Gorghiu.
Vâlcov s-a predat autorităţilor italiene în 23 mai, în Napoli. Conform legislaţiei italiene, având în vedere locul predării, a fost atrasă competenţa Curţii de Apel Napoli. Instanţa de executare italiană nu a dispus arestarea provizorie în vederea predării, fiind lăsat în libertate, sub supraveghere.
”În cauză au fost invocate două argumente: legăturile persoanei solicitate cu statul italian, care ar fi justificat recunoaşterea pedepsei şi punerea sa în executare în Italia, şi condiţiile de detenţie din România, considerate necorespunzătoare. În dovedire, apărătorii persoanei solicitate au depus o serie de înscrisuri şi rapoarte. Autorităţile române (instanţa de executare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, magistratul român de legătură) au depus documente în dovedirea prezenţei în România a lui Vâlcov (nefiind îndeplinită condiţia şederii neîntrerupte în Italia în ultimii 5 ani) şi informaţii detaliate privind condiţiile de detenţie. La termenele de judecată din 6 iulie, respectiv 20 iulie, a participat şi doamna Laura Ceh, magistratul român de legătură în Italia”, se menţionează în declaraţie.
Faptele comise de Vâlcov
Fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov a fost dat în urmărire de către Poliţia Română. El a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Şi Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare în acelaşi dosar, a fost trecut pe lista persoanelor urmărite.
Vâlcov a fost condamnat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani de închisoare. Decizia instanţei fiind definitivă.
În mai 2015, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA.
Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost judecat pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani. Omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală, pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Bogdan Timofte şi Cristian Tomescu, au fost judecați pentru:
- complicitate la trafic de influenţă,
- spălare de bani,
- fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Rechizitoriu DNA
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2009, Theodor Berna l-a contactat pe Darius Vâlcov, atunci primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, căruia i-a propus să intervină la SC Compania de Apă Olt SA pentru ca firma sa să câştige licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti.
În schimb urma să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate conform contractelor de execuţie a acelor lucrări.
În urma intervenţiilor lui Darius Vâlcov, firma lui Berna a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului ”Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”. Au fost semnate contracte cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări. Valoarea lucrărilor era de de peste 78 de milioane de lei.
După câştigarea acestor contracte de către firma lui Berna, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov ar fi mers periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe a câte 400.000 de lei fiecare. Banii erau daţi când Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii, mai arătau procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Ulterior, în perioada aprilie-decembrie 2011, Vâlcov ar mai fi primit de la omul de afaceri, prin intermediul lui Minel Prina, 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei.
Anchetatorii au stabilit că Darius Vâlcov ar mai fi primit 3.080.000 de lei, în perioada 2012- 2013, tot de la Berna, prin intermediul mai multor firme.
Percheziții și sechestru
Darius Vâlcov a mai fost acuzat că, din 2011 până în 2015, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, folosind informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea atunci şi pe care le administra prin interpuşi, obţinând astfel 2.272.200 de lei.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe:
- trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei,
- 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei,
- 63.010 lire sterline,
- 290.334 euro
- 73.077 dolari,
- 90.000 de dolari,
- 1.322.950 de lei şi alți 600.000 de lei.
Procurorii DNA au făcut, în 26 martie 2015, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în Slatina şi în Bucureşti. Au fost căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. Anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, printre care
- Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune),
- Andy Warhol,
- Nicolae Tonitza,
- Ştefan Luchian,
- Gheorghe Petraşcu,
- Constantin Piliuţă,
- Corneliu Baba,
- Horia Bernea,
- Octav Băncilă, potrivit DNA.
Citește și: Grecia a prelungit Codul roșu de caniculă până pe 27 iulie
