Un bărbat care a ars în mod repetat Coranul în 2023 în Suedia, stârnind indignare în țările musulmane, a fost împușcat mortal la sud de Stockholm. Anchetatorii au declarat că cinci persoane au fost arestate.
Procurorul Rasmus Oman a confirmat că a fost deschisă o anchetă cu privire la uciderea lui Salwan Momika, de 38 de ani. „Suntem în stadii foarte incipiente… există o mulțime de strângeri de informații. Cinci persoane au fost reținute suspectate de implicare în crimă”, a spus el.
Un tribunal din Stockholm trebuia să decidă joi dacă Momika, un irakian creștin, a fost vinovat de incitarea la ură etnică, dar a declarat că și-a amânat hotărârea până pe 3 februarie ca urmare a morții sale.
Poliția a răspuns miercuri seara la un apel despre o împușcătură într-un bloc din orașul Sodertalje, unde locuia Momika.
Ei au găsit „un bărbat împușcat, care a fost dus la spital”, se arată într-un comunicat al poliției, adăugând că a murit ulterior.
Mai multe instituții de presă au raportat că împușcătura ar fi putut fi transmisă în direct pe rețelele de socializare.
Tabloidul Aftonbladet a spus că atacatorul a reușit să intre în clădire prin acoperiș.
Momika a fost acuzat de „agitare împotriva unui grup etnic”
În august, Momika împreună cu coprotestatarul Salwan Najem au fost acuzați de „agitare împotriva unui grup etnic” de patru ori în vara lui 2023.
Potrivit fișei de acuzație, cei doi au profanat Coranul, inclusiv arzându-l, în timp ce făceau remarci derogatorii la adresa musulmanilor, în afara unei moschei din Stockholm.
Relațiile dintre Suedia și mai multe țări din Orientul Mijlociu au fost tensionate din pricina protestelore celor doi.
Protestatarii irakieni au luat cu asalt ambasada Suediei din Bagdad de două ori în iulie 2023, declanșând incendii în interiorul complexului a doua ocazie.
În august a acelui an, serviciul de informații al Suediei Sapo și-a ridicat nivelul de amenințare la patru pe o scară de cinci, după ce incendiile Coranului au făcut din țara o „țintă prioritară”.
Guvernul suedez a condamnat profanările în timp ce a remarcat libertatea de exprimare și legile de întrunire ale țării, protejate constituțional.
„Nu vreau să rănesc Suedia”
Vorbind cu ziarul Aftonbladet în aprilie 2023, Momika a subliniat că nu a intenționat niciodată ca arderile lui Coran să cauzeze probleme Suediei. „Nu vreau să fac rău acestei țări care m-a primit și mi-a păstrat demnitatea”, a spus el.
Momika locuia în Suedia din 2018.
În octombrie 2023, Agenția Suedeză pentru Migrație i-a revocat permisul de ședere, invocând informații false în cererea sa inițială. I s-a acordat unul temporar, deoarece a spus că există un „impediment pentru executarea” unei deportări în Irak.
Cu o lună înainte, Irakul a cerut extrădarea lui pentru una dintre arderile Coranului.
Momika a cerut azil în Norvegia
În martie 2024, Momika a părăsit Suedia pentru a cere azil în Norvegia, spunând AFP că libertatea de exprimare a Suediei și protecția drepturilor omului este „o mare minciună”. Norvegia l-a deportat înapoi în Suedia câteva săptămâni mai târziu.
Înainte de a ajunge în Suedia în 2018, conturile de socializare ale lui Momika spun povestea unei cariere politice neregulate în Irak.
Acesta includea legături cu o facțiune armată creștină în timpul luptei împotriva grupării Statul Islamic, crearea unui partid politic siriac obscur, rivalități cu paramilitari creștini influenți și o scurtă arestare.
El s-a alăturat, de asemenea, protestelor masive anticorupție care au cuprins Irakul la sfârșitul anului 2019, care au fost întâmpinate cu o represiune care a ucis peste 600 de persoane la nivel național.
În octombrie 2023, un tribunal suedez a condamnat un alt bărbat pentru incitarea la ură etnică printr-o ardere a Coranului din 2020, prima dată când sistemul judiciar al țării a judecat acuzația pentru profanarea cărții sfinte a islamului.
Procurorii au spus anterior că, în conformitate cu legea suedeză, arderea unui Coran poate fi văzută ca o critică a cărții și a religiei și, astfel, poate fi protejată prin libertatea de exprimare.
Totuși, în funcție de context și de declarațiile făcute la acea vreme, poate fi considerată și „agitare împotriva unui grup etnic”, potrivit France 24.
Citește și: Cincisprezece cetățeni străini, depistaţi de polițiștii de frontieră din Calafat
