Maria Cuțarida-Crătunescu a fost prima femeie medic din România, doctor în medicină. Din cauza prejudecăților vremii, nu a fost primită să lucreze ca medic în Spitalul Brâncoveanu. Pentru a putea profesa, și-a deschis o clinică particulară, scrie Historia.
Medic renumit pe plan internațional și una dintre primele militante feministe din România, Maria Cuțarida-Crătunescu a învins prejudecățile vremii, într-o perioadă în care se considera că locul femeii este la cratiță.
Maria Cuțarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857, la Călărași. A urmat studiile liceale la Școala Centrală din București și le-a continuat la Zurich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich. Pentru că avea dificultăți în vorbirea limbii s-a transferat la Universitatea din Montpellier. Acolo și-a susținut teza de licență în limba franceză.
Stagiul de spital și de pregătire pentru doctorat l-a făcut la Paris. A ajuns doctor în medicină în 1884, cu teza ”Despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin“.
Activitatea sa din străinătate a fost urmărită în România. Când își făcea stadiul la Paris, ziarul ”Românul” vorbea despre ea în termeni elogioși în articolul ”O româncă, doctor în medicină”. În același an în care a obținut doctoratul, a revenit în România, pentru a obține dreptul de liberă practică și a-și echivala diploma din străinătate. A trecut examenul cu calificativul ”Magna cum laude”.
Respinsă în România
Revenită în țară, Maria Cuțarida-Crătunescu a făcut o cerere către Spitalul Brâncovenesc pentru un post de medic secundar la secția „Boli ale Femeilor”. A fost respinsă de conducere, fără să i se dea vreo explicație. În locul postului de doctor cerut, i s-a oferit un post de profesoară de igienă.
Anul următor, în 1885 a reușit să ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București. Aici acorda consultații gratuite. A susținut concurs pentru a obține gradul de medic primar ginecolog, dar nu a reușit să promoveze.
A devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul „Elena Doamna”, și mai târziu șeful secției de ginecologie de la Filantropia. Și-a dat demisia în 1894, după ce a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor. Instituția decisese să modifice profilul secției unde lucra Maria Cuțarida-Crătunescu din ginecologie în chirurgie ginecologică. Prima femeie doctor din România a protestat și pentru că demersul ei nu a avut succes a preferat să demisioneze.
Citește articolul integral pe Historia.
