Fostului lider PSD, Liviu Dragnea, i-a fost respinsă plângerea împotriva Comisiei Europene prin care contesta un raport OLAF din 2018. Tribunalul UE a hotărât ca inadmisibilă cererea de contestare a raportului care a dus la deschiderea de către DNA a dosarului de corupția Tel Drum.
Liviu Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană, la Tribunalul UE, în 11 decembrie 2018, pentru că nu i-a acceptat o contestație din 1 iunie 2018 față de două rapoarte OLAF din 2016, în care Oficiul European de Luptă Antifraudă a constatat un prejudiciu de 21 de milioane de euro în urma unor presupuse fraude cu fonduri europene. Acestea fac obiectul dosarului Tel Drum, deschis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în 2017.
Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunea lui Liviu Dragnea împotriva Comisiei Europene, din motive de inadmisibilitate.
„În lumina celor de mai sus, acțiunea este respinsă ca inadmisibilă în întregime, fără a fi necesar să se aprobe cererea reclamantului de a organiza un proces”, este decizia Tribunalului Uniunii Europene.
Instanța a decis ca fostul lider al PSD să achite cheltuielile de judecată
Liviu Dragnea a reclamat Comisia Europeană la Tribunalul Uniunii Europene pentru că CE a refuzat să înceapă o investigație asupra Oficiului European de Luptă Antifraudă privind dosarul Tel Drum. Acțiunea lui Dragnea a fost înregistrată în decembrie 2018.
Acțiunea lui Liviu Dragnea:
- Reclamant: Liviu Dragnea (București, România) (reprezentanți: B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)
- Pârâtă: Comisia Europeană
Dragnea a cerut Tribunalului:
- anularea Deciziei OCM(2018)20575 a Comisiei, comunicată reprezentantului legal al reclamantului prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2018;
- obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente. În susținerea acțiunii, Dragnea invoca trei motive:
- 1. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul OLAF (1), precum și a dreptului la apărare al reclamantului în cadrul investigațiilor, inclusiv dreptul de a fi ascultat și respectarea prezumției de nevinovăție.
- 2. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări în ceea ce privește investigațiile, precum și pe refuzul de a deschide o investigație referitoare la desfășurarea investigației OLAF.
- 3. Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigația OLAF.
Dosarul Tel Drum
Fostul lider al PSD este urmărit penal în dosarul Tel Drum. DNA a anunțat în noiembrie 2017 că a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea și a șefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte pentru reabilitarea de drumuri județene cu fonduri europene.
DNA preciza că dosarul s-a constituit în urma unei sesizări a OLAF.
Procurorii spun că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi înființat în 2001 un grup infracțional organizat „care acționează și în prezent”, format din funcționari ai instituțiilor din administrația publică și oameni de afaceri. DNA menționa că acest grup infracțional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donații ale membrilor.
Urmărirea penală în dosarul Tel Drum a fost suspendată însă în perioada stării de urgență, a declarat săptămâna trecută șeful DNA, Crin Bologa. El a spus că nu va mai avansa un termen pentru finalizarea cazului și că la DNA sunt „cu sutele” dosare mai vechi de 5 ani.
Miercuri, 27 mai 2020, se împlinește un an de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, după ce a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Asistență Socială Teleorman. În tot acest timp, fostul lider al PSD a avut mai multe încercări eșuate de a ieși de la Rahova, introducând în instanță căi extraordinare de atac.