Guvernul a decis să atace la Curtea Constituțională proiectul de lege inițiat de USR privind înființarea unei unități de parchet specializată în investigarea infracțiunilor precum tărierile ilegale de lemn, nerespectarea normelor antipoluare şi uciderea unor specii protejate.
În sesizarea semnată de Ludovic Orban se menționează că nu sunt precizate sursele de finanțare, actul normativ are deficiențe în privința calității, clarității și previzibilității legii, la capitolui infracțiuni, având totodată probleme și în privința prevederilor referitoare la angajările pentru instituție.
Uniunea Salvați România îi solicită premierului Ludovic Orban să explice public motivele pentru care a luat o decizie în favoarea hoților de lemne. „DNA-ul Pădurilor trebuia să fie astăzi în vigoare, dar președintele nu s-a grăbit să promulge legea, probabil ca să dea timp Guvernului PNL să scrie sesizarea la CCR. Este inadmisibil jocul dublu pe care îl face PNL. a reacționat senatorul USR Allen Coliban.
Plenul Senatului a adoptat, pe 16 iunie, în calitate de Cameră legislativă decizională, proiectul de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM) – „DNA-ul Pădurilor”, iniţiat de parlamentari USR, PNL, PMP, ALDE şi independenţi.
Proiectul a fost adoptat cu 119 voturi „pentru” şi 11 abţineri.
„Amploarea fenomenului infracţional de mediu şi specificitatea lui impune soluţia unei specializări a persoanelor cu atribuţii de cercetare penală în domeniu şi alocarea de resurse pentru constituirea unei instituţii cu atribuţii clare şi specifice pentru combaterea criminalităţii de mediu. (…) Propunem înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul penal şi în legislaţia specială din domeniu”, au explicat iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit acestora, în cinci ani, pe rolul instanţelor au ajuns doar 3.014 dosare care priveau infracţiuni la regimul silvic şi a fost condamnată o singură persoană juridică, în 2019, „ceea ce indică faptul că probabil au fost cercetate doar dosare care vizau furturile mici de lemne, asta în condiţiile în care statisticile indică 20 de milioane de metri cubi de lemn dispărut fără acte din păduri şi valori ale prejudiciului de sute de milioane de euro anual”.
Un amendament admis prevede că DIIM va funcţiona cu un număr maxim de 295 de procurori, dar nu mai puţin de 10; cu 290 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, nu mai puţin 25 de posturi ocupate prin detaşare sau concurs, după caz; 40 de specialişti – nu mai puţin de cinci şi 270 de angajaţi – personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, dar nu mai puţin de 25 de posturi.
A fost adoptat un amendament care prevede constituirea anuală a unui depozit pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor
De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede constituirea anuală a unui depozit în valoare de „cel puţin un milion de lei pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor”. Fondul va fi la dispoziţia procurorului-şef al DIIM, iar modul de gestionare şi utilizare se va stabili prin ordin al acestuia.
Senatorul USR Mihai Goţiu a declarat, în cadrul dezbaterilor, că se face prea puţin pentru a stopa acest tip de criminalitate, „în care miza sunt sute de milioane, chiar peste un miliard de euro în fiecare an, bani care ajung în buzunarele infractorilor, care nu au niciun scrupul să profite după urma distrugerii mediului, a distrugerii sănătăţii oamenilor, recurgând chiar la crimă împotriva celor care îşi fac datoria şi apără pădurile, apele şi aerul României”.
Grupul UDMR se va abţine de la vot
Aceștia au în vedere avizul negativ din partea CSM şi al Guvernului, a anunţat senatorul Tanczos Barna, care a acuzat de populism partidele politice care şi-au însuşit acest proiect.
„A decide în Parlament, sub presiunea populismului, împotriva recomandărilor formulate de CSM, cred că ar fi o greşeală. Grupul UDMR din Senat se va abţine, aşa cum s-a abţinut şi grupul UDMR din Camera Deputaţilor. Considerăm că problema poate fi rezolvată prin eficientizarea activităţii Parchetelor, acele specializări ale procurorilor în domeniul protecţiei mediului în lupta împotriva criminalităţii”, a susţinut senatorul UDMR.
Social-democraţii vor vota acest proiect de lege
Liderul grupului senatorilor PSD, Radu Preda, a informat că social-democraţii vor vota acest proiect de lege prin care trebuie să se pună punct transporturilor ilegale şi tăierilor „haotice” de lemn din pădurile României.
„Avem nevoie de un restart al economiei româneşti, pentru că aşa nu se mai poate continua. (…) În această scurtă perioadă de pandemie s-au realizat recorduri de transporturi ilegale şi de tăieri ilegale în pădurile României. Trebuie să punem punct activităţilor care otrăvesc aerul şi apa, transporturilor ilegale şi tăierilor haotice de lemn din pădurile României”, a spus Preda.
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Şerban Nicolae, a precizat că membrii comisiei au decis să adopte un raport favorabil cu amendamente la acest proiect, „urmând ca, după caz, eventualele critici de neconstituţionalitate să facă obiectul sesizării fie înainte de promulgare, fie într-o fază de aplicare a legii, pentru a da posibilitatea Parchetului General să organizeze un asemenea Parchet specializat cu resursele necesare, cu o abordare sectorială a acestui tip de infracţiuni”.
Liberalii vor vota în favoarea proiectului
La rândul său, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a precizat că liberalii vor vota în favoarea proiectului, „strict datorită faptului că s-au făcut nişte corecturi faţă de forma adoptată la Camera Deputaţilor”.
„Legea nu arată cum trebuie, se suprapune pe competenţă cu DNA, cu DIICOT-ul, are diverse probleme de interpretare, dar este un pas înainte faţă de ceea ce a fost la Camera Deputaţilor”, a explicat el.
Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea DIIM, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi face parte din categoria legilor organice.
