Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi la Timişoara, că ministerul doreşte sprijinirea legumicultorilor în sensul de a cultiva în spaţii protejate, sere şi solarii, orice legume, nu doar roşii, pe cât posibil din bani europeni, iar aceştia, la rândul lor, trebuie să înţeleagă că „sunt unele domenii şi perioade în care trebuie să facem lucrurile împreună, nu separat”.
Ministrul a precizat, într-o conferinţă de presă, că a numărul beneficiarilor pe programul naţional „Tomata” a fost în acest an de 18.300, dar şi că au fost în anii trecuţi judeţe în care s-au înregistrat sute de dosare fictive.
„Anul acesta am verificat mai atent, a fost mai greu posibil datorită restricţiei de mişcare impuse de pandemie. Anul acesta, în unele judeţe nu au fost aprobate toate dosarele, de exemplu, în judeţul Timiş din 92 de dosare înregistrate, doar 84 au valorificat producţia. Numărul cel mai mare de beneficiari este în judeţele Galaţi, Olt, Teleorman, Dolj, unde au fost întotdeauna zone legumicole consacrate”, a afirmat Adrian Oros.
Ministrul a subliniat că programul „Tomata” este în anul patru de aplicare şi crede că după această perioadă statul trebuie să mute acel ajutor şi spre alte sectoare care sunt în dificultate.
„Pentru legumicultura în spaţii protejate vom face măsură în Pilonul II, astfel încât cei care doresc să facă în continuare legumicultură în spaţii protejate să poată accesa acea măsură, să-şi facă sere sau solarii (…) în care să poată cultiva orice legumă, nu doar tomata (…), să utilizăm bani europeni, nu să alocăm în fiecare an bani de la buget, pentru că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel aşteptat. Exact în perioadele în care ne aşteptam să scadă importurile de tomate, când se derulau aceste programe, în fiecare an, cantităţile de tomate erau în creştere. Vom vedea până la finele acestui an care este trendul”, a detaliat ministrul Oros.
El a insistat asupra faptului că cea mai mare problemă pe care o au fermierii mici este cea legată de negociere, pentru că atunci când îşi vând marfa nu reuşesc niciodată să o vândă pe toată la preţuri competitive, iar când îşi cumpără imputurile, le iau la preţuri dezavantajoase.
În acest context, ministrul a afirmat că „singura soluţie este cooperativa”.
„Pe noi ne interesează în primul rând partea de depozitare şi de procesare, care este deficitară. Deşi avem producţii foarte mari în unii ani, noi exportăm materie primă, cereale şi animale vii, adică exportăm subvenţii şi importăm hrană procesată, cu valoare adăugată foarte mare. Dacă această procesare şi depozitare am face-o în ţară ar oferi şi multe locuri de muncă în plus. Aceasta este singura pârghie prin care ministerul poate stimula fermierii să se asocieze, creând măsuri dedicate acestor cooperative şi explicându-le că legea cooperaţiei, care există, oferă foarte multe avantaje fiscale. Trebuie să mai lucrăm la educaţie şi la încredere, pentru că sunt unele domenii şi perioade în care trebuie să facem lucrurile împreună, nu separat”, a explicat Adrian Oros.
Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, i-a sugerat ministrului Agriculturii să încerce să-i convingă pe legumicultori să cultive legumele româneşti, care au un gust şi o aromă aparte, întrucât toate legumele şi fructele de pe piaţă şi-au pierdut aceste calităţi.
„Poate încercaţi să-i lămuriţi pe producători să cultive legumele noastre, astfel încât să aibă acelaşi gust pe care-l cunoşteam noi, roşiile să aibă gust de roşii, ardeii, de ardei. Din păcate, au ajuns (şi legumele noastre, n.r.) să aibă acelaşi gust ca şi cele din import”, a arătat Nicolae Robu.
