Deputații juriști au adoptat marți, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil pentru un proiect de lege inițiat de Guvern care prevede introducerea în Codul penal a confiscării extinse. Cu alte cuvinte averea nejustificată a unui infractor condamnat la minimum 4 ani de închisoare poate fi confiscată. Raportul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților care este forul decizional, în acest caz.
Proiectul de lege modifică articolul 112 indice 1 din Codul Penal astfel:
- (1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe dCisproporţia,dintre veniturile licite şi averea persoanei.
- 2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării
- De asemenea, a fost modificat și Codul de procedură penală în sensul introducerii obligativității pentru procuror de a pune sechestru asigurător pe averea nejustificată a unui inculpat. Astfel, la articolul 249, din CPP, după alineatul (4) a fost introdus un nou alineat:
- (4 indice 1) In cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.
- Proiectul de lege, inițiat în 2017, a fost adoptat deja de Senat, iar Camera Deputaților este forul decizional în acest caz.
Raportul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților care este forul decizional, în acest caz.
