Președintele Klaus Iohannis sesizează Curtea Constituţională (CC) cu privire la modificările aduse Legii vânătorii, respectiv reducerea duratei stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare și introducerea unui nou mijloc de practicare a vânătorii, anume cu păsări de pradă, potrivit Agerpres.
Legea prevede că cel care solicită permis de vânătoare trebuie să fi efectuat şase luni de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, iar vânătoarea se poate realiza şi cu păsări de pradă.
„Prin modul în care a fost adoptată însă, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie”, afirmă şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.
Preşedintele Iohannis arată că Senatul a respins propunerea legislativă iniţiată de 9 parlamentari de la PNL, PSD, ALDE, PMP, precum şi de 4 senatori neafiliaţi. Aceasta viza procedura de obţinere a despăgubirilor, în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum şi modalitatea folosirii, pe timp de noapte, a mijloacelor de vizualizare moderne pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe.
Camera Deputaţilor a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori
Şeful statului subliniază că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori şi a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceştia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare şi introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii, şi anume cu păsări de pradă.
„Apreciem că, în cazul de faţă, Camera Deputaţilor a realizat modificări şi completări de concepţie a reglementării, ce sunt de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, constatăm că în Camera decizională s-au produs modificări şi completări de esenţă faţă de forma iniţiatorului şi, implicit, de forma primei Camere sesizate”, se arată în sesizarea la CCR.
Modificările realizate prin intermediul celor 12 amendamente adoptate de Camera decizională reprezintă deosebiri majore
Preşedintele punctează că modificările realizate prin intermediul celor 12 amendamente adoptate de Camera decizională reprezintă deosebiri majore, de conţinut faţă de forma iniţiatorului, acest lucru fiind cu atât mai mult valabil cu cât Senatul, în calitate de Cameră de reflecţie a respins legea.
El atrage atenţia că modificările operate de Camera decizională au determinat şi o configuraţie semnificativ diferită, forma iniţiatorului cuprinzând trei articole, dintre care primul avea un număr de 6 puncte, iar forma adoptată de Camera decizională cuprinde un articol unic cu două puncte, ceea ce dovedeşte că şi acest criteriu este îndeplinit în analiza încălcării principiului bicameralismului.
