CCR a admis legea care scade vechimea pentru angajarea procurorilor în DNA şi DIICOT

Curtea Constituțională a admis sesizarea instanței supreme referitoare la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT, au declarat pentru News.ro surse politice. Reamintim că DNA, DIICOT și ministrul Justiției ceruseră respingerea sesizării, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la cele două parchete, potrivit hotnews.

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) depusă împotriva modificărilor aduse de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR legilor justiţiei, sesizare ce viza şi reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT. Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi trei împotrivă.

Conform surselor citate, judecătoarele Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu au formulat opinii separate.
Sesizarea ICCJ a vizat şi încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani). Aceasta a fost însă respinsă de judecătorii Curţii Constituţionale.

Traseul modificărilor aduse legilor justiției

În martie, parlamentarii USR PLUS au depus o propunere legislativă prin care aduceau o serie de „reparaţii” la legile 303/2004 şi 304/2004 – două dintre legile justiţiei modificate de PSD, ALDE şi UDMR în legislatura trecută.
Modificările propuse de USR PLUS vizau:

• Eliminarea posibilităţii numirii fără concurs în funcţiile de procuror şi judecător (legea 303/2004);
• Reglementarea transferului judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la altul (legea 303/2004);
• Reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT (legea 304/2004).

La finalul lunii mai, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa USR PLUS, dar cu modificări majore faţă de proiectul iniţial: la propunerea deputatului PNL Ioan Cupşa, a fost eliminată scăderea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT, scrie News.ro. Practic, au fost eliminate toate modificările propuse la Legea 304/2004, chiar titlul legii fiind schimbat în ”lege pentru modificarea şi completarea legii 303/2004”. Iniţial, potrivit propunerii USR PLUS, titlul era „lege pentru modificarea şi completarea legii 303/2004 şi a legii 304/2004”.

Rezultatul în Cameră a fost de 209 voturi „pentru” (PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi minorităţi) şi 102 voturi ”împotrivă” (PSD).

Două zile mai târziu, iniţiativa ajunge la Senat, forul decizional în acest caz. Aici, proiectul a primit ”îmbunătăţiri” faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, în sensul că au fost reintroduse modificările la legea 304 – adică reducerea vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT de la 10 la 7 ani. Autorii amendamentului: senatorii PNL şi USR PLUS.

Cu alte cuvinte, în Cameră PNL a propus eliminarea reducerii vechimii, iar în Senat parlamentarii aceluiaşi partid au propus contrariul. Asta, deşi ştiau că forma substanţial diferită adoptată de Senat faţă de forma votată în Cameră poate constitui un evident viciu de constituţionalitate; putând fi invocată încălcarea principiului bicameralismului. Ceea ce, în final, s-a şi întâmplat.

La finalul lunii iunie, cu două zile înainte de finalul sesiunii legislative, Senatul a adoptat modificările aduse ambelor legi – atât 303/2004, cât şi 304/2004 -; adică inclusiv reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT.
Rezultatul în Senat a fost de 75 de voturi ”pentru” (PNL, USR PLUS; UDMR şi AUR) şi 48 de voturi „împotrivă” (PSD, un senator PNL şi unul AUR).

Care sunt modificările legislative

• Condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT;
• Abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine” la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior;
• Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă;
• În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel;
• Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
  

De ce a atacat ICCJ această lege

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conform unui comunicat al instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.
Unul dintre argumentele instanței supreme este încălcarea principiului bicameralismului – prin același act normativ, în Cameră a fost modificată doar legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), iar în Senat a fost modificată şi legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani).

Instanța supremă susține, de asemenea, că la DNA şi la DIICOT ar putea ajunge procurori ”prea tineri”, pentru că în calculul vechimii de 7 ani este luată şi perioada de 2 ani în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, adică formarea profesională în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii (INM). ”Noua vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror necesară pentru numirea în cadrul structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adică DNA şi DIICOT – n. red.) este de 5 ani”, arată ICCJ.

DNA, DIICOT și ministrul Justiției ceruseră respingerea sesizării, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la cele două parchete.

În memoriile amicus curiae trimise în acest dosar Curții Constituționale, DNA și DIICOT au arătat următoarele:

• Modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.

• Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri. (…)

DNA şi DIICOT reprezintă structuri specializate de parchet, procedura de acces la aceste parchete este logic să fie distinctă față de regulile generale în materie de promovare, deoarece desemnarea unui procuror în cadrul DIICOT și DNA se face prin numire, iar nu prin promovare din grad în grad (procedura fiind cu totul distinctă).

• Ca efect al numirii la DNA și DIICOT, procurorul nu va dobândi până la pensionare gradul de PICCJ. De asemenea, procurorii numiţi în cadrul DIICOT şi al DNA pot fi oricând revocaţi din funcţie pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, revenind la parchetul de unde provin. Nici măcar indemnizația primită pe perioada exercitării funcţiei nu se menține pentru toată cariera, ci se revine la salarizarea potrivit gradului profesional dobândit, la revenirea la parchetul de unde provin.