PNL, PSD și UDMR continuă demersul de blocare al moțiunii de cenzură. De această dată bătălia se dă la Curtea Constituțională. PNL, PSD și UDMR au reușit să impună, marți, în conducerea Parlamentului, un punct de vedere care contestă procedurile de depunere și citirea moțiunii de cenzură. Majoritatea PNL, PSD, UDMR încalcă din nou regulile și creează un nou precedent în cutuma parlamentară.
Curtea Constituțională urmează să dezbată în următoarele zile sesizarea făcută de Guvern pe moțiunea de cenzură. Pentru a bloca dezbaterea și votul moțiunii de cenzură, premierul Florin Cîțu a sesizat săptămâna trecută CCR pe motiv că există un conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Judecătorii CCR au luat act de sesizarea Guvernului și au solicitat un punct de vedere până pe 15 septembrie ale ambelor părți implicate.
În acest context, la comisia de constituționalitate a Senatului a redactat marți un punct de vedere care a fost adoptat de către Biroul Permanent al Senatului care precizează că moțiunea de cenzură „a fost iniţiată şi depusă cu nerespectarea dispoziţiilor constituţionale ale art.113 alin.(2) din Constituţia României şi, în consecinţă, solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, şi să admită sesizarea formulată de prim-ministrul României”.
Cu alte cuvinte, punctul de vedere pe care îl transmite Parlamentul este unul care îi dă dreptate Guvernului. Surse parlamentare au explicat pentru HotNews.ro că social-democrații au fost cei care i-au sfătuit și direcționat pe liberali să redacteze prin comisia de constituționalitate, punctul de vedere și să-l trimită apoi spre Biroul Permanent spre aprobare.
Președintele Senatului Anca Dragu a refuzat să semneze punctul de vedere redactat de către comisia de constituționaliate. Cu toate acestea, majoritatea PNL, PSD și UDMR din Biroul Permanent l-au adoptat și intenționează să-l trimită către Curtea Constituțională.
Mai mult de atât și conducerea Camerei Deputaților și-a însușit punctul de vedere al Senatului. În absența președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, în ședința Biroului Permanent majoritatea PNL, PSD și UDMR au votat punctul de vedere redactat de către comisia de constituționalitate.
Cum arată procedura în viziunea PNL, PSD, UDMR
Florin Roman(PNL):
„Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat decizia de a-şi însuşi punctul de vedere exprimat de Comisia de constituţionalitate a Senatului, favorabil Guvernului, în privinţa sesizării la CCR privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR”.
Întrebat dacă preşedinţii celor două Camere au avut un cuvânt de spus în privinţa acestor puncte de vedere, Roman a precizat: „Discuţiile exprimate în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor au opinat că avem de a face cu un conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament, nu între premier, preşedintele Camerei şi preşedintele Senatului”.
Alfred Simonis (PSD):
„Astăzi am avut punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, care a fost asumat de Biroul permanent la Camerei. Practic, avem un punct de vedre al celor două Birouri permanente. (…) Acel punct de vedere a fost supus votului şi a trecut. (…) Am avut o singură propunere de argument sau de poziţie a Biroului permanent, nu au fost două. A fost singura poziţie a Camerei Deputaţilor propusă în Biroul permanent de către cel care exercită atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională cere punctul de vedere al Parlamentului. (…) Conflictul este între Parlament şi Guvern, nu între Orban şi Cîţu, există şi ăla dar nu pe speţa asta. Preşedintele acestei instituţii (Camerei Deputaţilor – n.r.) a fost Florin Roman care a făcut o propunere. (…) Aveam de ales între a răspunde Curţii Constituţionale sau nu”, a precizat Simonis, la finalul şedinţei de Bp al Camerei Deputaţilor.
Întrebat cum comentează faptul că PSD votează în ultimele două săptămâni la fel ca PNL şi UDMR, Simonis a răspuns: „Nu este adevărat. În fiecare săptămână la Bp votăm şi cu USR şi cu PNL, şi AUR cu USR, şi AUR cu PNL, şi aşa mai departe. Fiecare vot în parte este exprimat în funcţie de care este părerea noastră pe acel moment”.
Ionuț Moșteanu (USR-PLUS):
„La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor am asistat la un nou abuz fără precedent. Astăzi, domnul Orban a plecat şi i-a lăsat atribuţiile vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Roman. Domnul Roman a suplimentat ordinea de zi a Biroului permanent şi a cerut introducerea unui nou punct la final şi anume un vot pe o opinie care trebuie trimisă la CCR, a Camerei Deputaţilor, în acest conflict între Guvern şi Parlament. Ei, bine, hârtia asta ne-a fost pusă pe masă, este o hârtie care n-are niciun număr de intrare la Camera Deputaţilor, e o hârtie de la Senat, e o hârtie de pe stradă. Şi i-am atras atenţia domnului Roman, care conducea şedinţa, că încalcă grav Regulamentul”.
Cum pot bloca președinții celor două Camere demersul majorității PNL, PSD, UDMR
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban și respectiv, președintele Senatului Anca Dragu (USR PLUS), intenționează să depună miercuri, la CCR, puncte de vedere proprii în scandalul conflictului ridicat de premierul Florin Cîțu pe tema moțiunii de cenzură, susțin sursele HotNews.ro.
De altfel, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat că va trimite Curţii Constituţionale două puncte de vedere – unul al Comisiei de resort, însuşit de Biroul permanent, şi altul în nume personal – referitoare la sesizarea Guvernului transmisă Curţii privind existenţa unui conflict juridic Guvern – Parlament în cazul moţiunii de cenzură.
„Punctul de vedere a trecut în Comisia de constituţionalitate cu 8 la 3 voturi, iar în Biroul permanent a trecut cu 9 la 4. Este punctul de vedere însuşit de Biroul permanent. A fost solicitarea de a adăuga opinia USR PLUS la acest punct de vedere, dar a fost respinsă. Ca atare, pentru prima dată, Biroul permanent trimite către CCR un punct de vedere defavorabil Senatului. PSD, PNL şi UDMR au votat pentru acest punct de vedere al Comisiei de constituţionalitate”, a afirmat Dragu după şedinţa conducerii Senatului.
Ea a precizat că punctul său de vedere, ca preşedinte al Senatului, va fi transmis CCR cel târziu miercuri dimineaţă.
„Vom explica că ceea ce susţine Guvernul este incorect, informarea Guvernului a avut loc atunci când am avut Birouri permanente întrunite. Timp de 4-5 zile, aceste Birouri nu s-au întrunit. Ei invocă faptul că nu a fost informat Guvernul în aceeaşi zi, dar cutuma spune că informarea Guvernului se face ataşându-se calendarul stabilit pentru moţiunea ce a fost depusă. Noi, pe 3 septembrie, nu am avut un calendar, nici pe 4, nici pe 5, nici pe 6. (…) Procedural, eu, ca preşedinte, pot să trimit un punct de vedere către CCR. Aşteptăm decizia CCR pe sesizarea formulată de Guvern”, a adăugat Dragu.
Cine are dreptul să redacteze punctul de vedere al Parlamentului
Controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare sau controlul de constituţionalitate a priori este reglementat de dispoziţiile art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi de art.15-18 din Legea nr.47/1992. Este un control abstract şi direct, exercitat numai la sesizarea unor autori calificaţi.
Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.
Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere.
Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.
Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite şi poartă atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.
Curtea Constituțională așteaptă un punct de vedere al ambelor părți implicate până miercuri, 15 septembrie. Reamintim că premierul Florin Cîțu a sesizat săptămâna trecută CCR pe motiv că există un conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern.
