Cosmin Poteraș
Senator de Dolj
Uneori, pentru statul român hârtiile sunt mai importante decât viețile noastre. Cel puțin asta reiese din incapacitatea instituțiilor de a rezolva rapid probleme care pun în pericol iminent viețile oamenilor.
Încă de la începutul anului 2021, la scurt timp după ce am preluat mandatul de senator, mi-am propus să merg către instituțiile locale să propun soluții pentru probleme de care mă lovisem frecvent înainte de a ocupa o funcție publică și pentru care, consideram eu, chiar există soluții ieftine și rapide.
Așa se face că m-am îndreptat către Direcția Regională Drumuri și Poduri Craiova în încercarea de a rezolva problema intersecției drumului DN6/E70 cu strada Stejarului, Preajba și cu strada Tudor Vladimirescu, Cârcea, din Zona Selgros. În această intersecție se petrec frecvent accidente foarte grave, uneori cu victime și chiar decese. Motivul este viteza foarte mare cu care se circulă. Vorbim de un drum cu două benzi pe sens pe care locuitorii din zonă sunt nevoiți sa le „taie” ori de câte ori pleacă de acasă. Nu mai vorbim de faptul că, pentru a nu ocoli până la sensul giratoriu de la Ford sau până la Cârcea, mulți locuitori taie linia continuă. Rețeta celor mai grave accidente.
Am mers la DRDP Craiova, administratorul drumului. Directorul de la acea vreme s-a arătat foarte deschis la propunerea mea de a instala un sens giratoriu temporar, imediat, iar mai apoi unul definitiv, după ce se încheie licitația. Ba chiar mi-a spus că au fost scoase la licitație 11 sensuri giratorii definitive și că mai durează fix 5 săptămâni până vor deveni disponibile, iar unul dintre ele sigur va merge în acea intersecție.
Am fost impresionat! Am plecat de acolo șocat de cât de ușor a fost acceptată soluția și cât de eficient se pot desfășura lucrurile. Numai că minunea n-a durat mult, evident. Înainte să se scurgă cele 5 săptămâni, directorul DRDP Craiova a fost arestat pentru că-și falsificase diplomele de studii.
Ok, ce-i de făcut acum, îmi zic? Aștept să preia cineva atribuțiile de director și merg iarăși să discut, poate conving din nou. Zis și făcut. La discuția cu doamna directoare proaspăt instalată aflu că licitația pentru sensuri giratorii menționată anterior a fost anulată pentru că s-au descoperit niște „nereguli”. Insist pentru un sens giratoriu temporar. A rămas că vedem în ce măsură se poate instala un sens giratoriu temporar pentru că și ăla necesită niște hârtii în dosar cu șină, aprobări peste aprobări și ștampiluțele de rigoare. Dar, doamna directoare s-a arătat dispusă să parcurgă toate aceste demersuri.
Am plecat mai puțin optimist. Am așteptat ce-am așteptat, niciun semn. Am contactat-o din nou pe doamna directoare, care mi-a vorbit frumos despre alte hârtii și caiete de sarcini, și nu pentru un giratoriu definitiv, ci pentru unul temporar! Ok, zic, aștept. Am așteptat ce-am așteptat și am contactat-o iar pe doamna directoare, care mi-a spus că, de fapt, va face un proiect mai mare care va moderniza acel segment de drum și va face și o parcare mare și va fi prins și un sens giratoriu, dar puțin mai departe, urmând ca în intersecția respectivă să pună separatoare de sens.
De data aceasta, a fost destul de clar că nu vom avea nici un fel de soluție temporară. În tot acest timp în care mi s-a povestit despre hârtii și caiete de sarcini i-am trimis doamnei directoare poze cu nu mai puțin de 3 accidente cu pagube materiale însemnate și victime, în interval de aproape 4 luni.
Nimic, nici o reacție pe teren.
N-a mai durat mult că s-a schimbat iarăși directorul. Zic: și acum ce fac? O iau de la capăt? Ce altceva mai bun aș avea de făcut? O iau de la capăt!
Așa că am mers și la actualul director și l-am rugat același lucru: sens giratoriu temporar, iar ulterior o soluție definitivă. Domnul director nu s-a lansat în promisiuni curajoase și am apreciat acest lucru date fiind experiențele anterioare. A zis că încearcă să vină cu o soluție. Zic: dom’le, măcar omul nu m-a mințit.
Am așteptat și iar am așteptat, nimic timp de câteva luni. Așa că am revenit, de data asta cu o solicitare de audiență pentru câțiva cetățeni din zonă ca să nu mai dăm conotații politice acestei probleme și să afle cum stau lucrurile direct de la beneficiarii de servicii publice. Domnul director a lăsat impresia că înțelege gravitatea problemei și că va încerca s-o rezolve cât mai repede. Dar le-a recomandat să depună niște …. ați ghicit: hârtii. Mai exact, să depună o petiție semnată de cât mai mulți locuitori din zonă care să confirme problema, în ciuda faptului că Poliția rutieră are cu siguranță date exacte despre accidentele petrecute în acel loc, iar problema nu e despre confortul locuitorilor din zonă, ci despre vieți omenești.
Între timp, a mai murit o tânără în acea intersecție. N-am ratat ocazia să-i aduc la cunoștință acest lucru și fostei doamne directoare, ca să știe, și actualului director, ca să miște lucrurile.
Între timp, cetățenii din zonă au strâns sute de semnături pe o petiție. Eu, la rândul meu, am transmis o solicitare scrisă către DRDP.
Noi ne-am făcut norma de hârtii. Autoritățile oare și-au făcut norma de morți?
