Alexander Lukaşenko a declarat că nu are „niciun regret” că a permis Rusiei să folosească ţara sa pentru a invada Ucraina, pe fondul criticilor legate de „simulacrul” de scrutin prezidenţial care îi va prelungi cei 31 de ani de regim autoritar, informează News.ro.
Alexander Lukaşenko a câştigat duminică alegerile prezidenţiale „simulate” cu 87,6% din voturi, potrivit unui sondaj oficial la ieşirea de la urne, obţinând al şaptelea mandat la conducerea ţării.
Patru candidaţi ai opoziţiei au apărut pe buletinul de vot – dar toţi au fost loiali lui Lukaşenko.
„Nu există alternativă la Alexander Lukaşenko ca lider al ţării noastre”, a declarat pentru BBC unul dintre candidaţii teoretici, liderul Partidului Comunist, Serghei Syrankov, înainte de vot. „Aşadar, participăm la alegeri cu echipa preşedintelui”.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat, duminică, că a fost o „zi amară pentru toţi cei care tânjesc după libertate şi democraţie”, referindu-se la alegerile din Belarus.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. În loc de alegeri libere şi corecte şi de o viaţă fără frică şi arbitrar, ei se confruntă zilnic cu opresiune, represiune şi încălcări ale drepturilor omului”, a declarat ea.
Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarat la rândul său că „simulacrul de alegeri” de duminică nu a fost „nici liber, nici corect” şi că UE va menţine sancţiunile împotriva regimului.
Nu regretă că i-a permis „fratelui său mai mare” Putin să folosească Belarusul pentru a invada Ucraina
Lukaşenko, în vârstă de 70 de ani, este la putere din 1994.
După alegerile din august 2020, el a lansat o represiune brutală ca răspuns la cele mai ample proteste antiguvernamentale din istoria Belarusului. Izolarea sa internaţională s-a adâncit în 2022, când a făcut din ţara sa o rampă de lansare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Duminică, Lukaşenko a declarat că „nu regretă” că i-a permis „fratelui său mai mare” Putin să folosească Belarusul pentru a invada Ucraina. „Nu regret nimic”, a spus el ca răspuns la o întrebare din partea AFP, în timpul unei conferinţe de presă cu presa internaţională care a durat peste patru ore.
El a refuzat să spună dacă aceasta este ultima sa candidatură, adăugând însă că „nu este pe moarte” şi că nu are un succesor anume în minte. Pe fondul zvonurilor privind o succesiune familială, Lukaşenko a negat că vreunul dintre cei trei fii ai săi ar dori să îi ia locul.
Autocratul a declarat că ar putea exista „viitori preşedinţi” printre actualii guvernatori regionali sau membri ai guvernului sau ai parlamentului, dar nu şi o femeie, făcând această afirmaţie într-o manieră misogină caracteristică. „Sunt total împotriva ideii ca o femeie să facă acest lucru. O femeie nu poate fi un dictator, dar avem destul de mulţi bărbaţi care ar putea fi lideri”, a spus el.
„Nu îmi pasă deloc de Occident”
De asemenea, el a negat că recenta eliberare a prizonierilor politici a fost motivată de o încercare de a construi punţi cu Occidentul.
Peste 250 de prizonieri politici au fost eliberaţi din iulie anul trecut, deşi 1 250 sunt încă în închisoare. Unii analişti consideră că aceasta este o încercare de apropiere de Occident, deoarece Lukaşenko doreşte să nu fie lăsat pe dinafară de orice destindere care ar putea rezulta dintr-un acord de pace între Rusia şi Ucraina.
Dar Lukaşenko a respins această interpretare, spunând: „Nu îmi pasă deloc de Occident”.
Se crede că până la o jumătate de milion de belaruşi şi-au părăsit ţara natală după represiunea brutală din 2020, cele mai mari comunităţi de exilaţi fiind în Lituania şi Polonia.
Citește și: Emil Hurezeanu participă la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE
