Alianţa partidelor conservatoare, creștin-democrate (CDU/CSU), a câștigat duminică alegerile legislative anticipate din Germania și vor conduce cel mai probabil următorul guvern de coaliție de la Berlin. Alianţa conservatoare condusă de Friedrich Merz a ieşit însă pe primul loc cu 28,5% din voturi şi refuză orice alianţă cu extrema dreaptă, care a obţinut un scor istoric, dublu faţă de acum patru ani – 20% din voturi. Social-democrații au obţinut locul trei – 16,4%, Verzii au fost pe patru – 11,6%, în vreme ce partidul Stângii a reușit un spectaculos loc cinci – cu 8,7%. Prezența la vot a fost de 83% – cea mai mare din 1990 încoace.
Liderul partidului, Friedrich Merz, va deveni astfel viitorul cancelar al Germaniei, ceea ce înseamnă că Ursula von der Leyen este pe cale să se confrunte cu cea mai serioasă provocare la adresa conducerii sale de când a devenit preşedinte al Comisiei Europene, în urmă cu şase ani, scrie Politico, preluată de News.ro.
Liderul în vârstă de 69 de ani al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) nu a făcut niciun secret din planurile sale de a se implica mult mai mult în afacerile UE decât predecesorul său, Olaf Scholz. Este o declaraţie de intenţie care a căpătat o semnificaţie geostrategică şi mai mare acum, când preşedintele american Donald Trump a semnalat că Europa va trebui să facă mult mai mult din munca grea de furnizare a asistenţei militare şi economice a Ucrainei.
„UE nu trebuie să vină la Washington ca un pitic – pentru că atunci va fi tratată ca atare”, a declarat Merz la un recent eveniment de campanie în Germania.
Semnalul de la Berlin că Germania este pregătită să preia mai mult conducerea în Uniunea Europeană ar trebui să fie o veste binevenită pentru von der Leyen, care are de câştigat un aliat conservator puternic, care se întâmplă să fie versat în afacerile UE (Merz a fost deputat european între 1989 şi 1994). La Bruxelles, veţi auzi adesea nemulţumiri că o victorie a lui Merz va însemna pur şi simplu că UE va fi condusă de doi creştin-democraţi germani, notează Politico.
Extrema dreaptă a obţinut un „rezultat istoric”
Lidera extremei drepte germane, Alice Weidel, a salutat „rezultatul istoric” al partidului AfD, care a obținut între 19,5% și 20% din voturi la alegerile anticipate.
Ea a propus o alianță de guvernare cu conservatorii lui Friedrich Merz și a anunțat că vrea „să închidă frontierele” pentru străini și să reducă impozitele. CDU a exclus până acum orice colaborare cu AfD.
„N-am fost nicodată atât de puternici la nivel naţional”, a declarat Alice Weidel la cartierul general al partidului, la Berlin, după ce AfD a obţinut între 19,5 şi 20% dintre voturile exprimate, adică dublu faţă de alegerile din urmă cu patru ani, un scor istoric al acestei formaţiuni împotriva migranţilor şi prorusă înfiiinţată în 2023.
„Mâna noastră va fi mereu întinsă pentru a participa la un guvern şi a îndeplini voinţa poporului”, a anunţat Weidel.
Înfrângere catastrofală pentru social-democraţii lui Scholz
Social-democrații (SPD) cancelarului Scholz au înregistrat cel mai slab rezultat de la al Doilea Război Mondial încoace, cu 16,5% din voturi, Scholz recunoscând un rezultat „amar”.
Popularul ministru al Apărării Boris Pistorius a mers mai departe și a admis că scorul este de fapt „catastrofal”.
În acest timp, Verzii au obținut 11,8%.
Un sprijin puternic, în special din partea alegătorilor tineri, a împins partidul de extremă stânga Die Linke la 8,7% din voturi.
Democrații Liberi (FDP), partidul favorabil pieței, și nou-venitul partid Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) se aflau duminică seară cu puțin sub pragul de 5% pentru a intra în parlament.
Prezență uriașă la urne
Prezența la vot, de 83%, a fost cea mai ridicată de la scrutinul de dinaintea reunificării din 1990, conform sondajelor efectuate la ieșirea de la urne.
Alegătorii de sex masculin au tins mai mult spre dreapta, în timp ce votanții de sex feminin au arătat un sprijin mai puternic pentru partidele de stânga.
Tinerii au votat în număr mare pentru partidele de extremă dreaptă și extremă stângă.
Citește şi: Traficant francez căutat pentru omor, arestat la Bucureşti, unde venise pentru a-şi face operaţii estetice
