Parlamentul European a adoptat, marți, rezoluția pentru susţinerea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, începând cu anul viitor. Au fost 547 de voturi „pentru” și 49 „împotriva”.
Propunerea de rezoluţie nonlegislativă depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, Renew, Verzi, ECR şi Stânga – îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023.
„Toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite“
Parlamentul European ”reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, indică proiectul de rezoluţie citat.
În document, PE îşi reafirmă poziţia de lungă durată, astfel cum a fost exprimată în rezoluţia sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România şi se declară descurajat de faptul că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Parlamentului European, potrivit Agerpres.
PE salută ”disponibilitatea României şi a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare“
De asemenea, în propunerea de rezoluţie PE salută ”disponibilitatea României şi a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie o expresie a principiului cooperării loiale şi încrederii reciproce din partea acestor state, deşi au îndeplinit deja toate cerinţele legale şi nu există motive pentru evaluări suplimentare”.
Printre eurodeputaţii care au depus această propunere de rezoluţie se numără Cristian Buşoi, Daniel Buda, Dan Motreanu, Eugen Tomac, Gheorghe Falcă, Lorant Vincze, Marian-Jean Marinescu, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Traian Băsescu, Vlad Nistor, Vasile Blaga, Rareş Bogdan, Iuliu Winkler (grupul PPE), Dan Nica (grupul S&D), Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache, Vlad Marius Botoş (grupul Renew) şi Cristian Terheş (grupul ECR).
O propunere de rezoluţie a fost depusă separat de către eurodeputaţii Jean Paul Garraud (Franţa) şi Nicolaus Fest (Germania) în numele grupului Identitate şi Democraţie (ID). Documentul exprimă opoziţia faţă de viitoare extinderi ale spaţiului Schengen, cu excepţia cazului în care protecţia frontierelor externe ale Uniunii este şi ea consolidată în consecinţă.
„Parlamentul European arată, încă o dată, că sprijinul său pentru România este consistent şi constant“
”Prin acest demers, Parlamentul European arată încă o dată, că sprijinul său pentru România este consistent şi constant. Împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat şi PES activists România am militat în permanenţă, în ultimii ani, pentru aderarea României la spaţiul Schengen, iar susţinerea oferită de peste 40.000 de români, în cadrul campaniei RomâniiMerităÎnSchengen, indică faptul că acest obiectiv trebuie îndeplinit cât mai repede cu putinţă”, a spus europarlamentarul PSD Victor Negrescu, potrivit News.ro
”Mă aştept la un vot covârşitor în favoarea României peste câteva ore, grupul extremiştilor fiind singura grupare politică care nu a susţinut rezoluţia şi care caută, aşa cum au făcut-o şi în plen, să blocheze aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Ar fi bine ca cei din ţară care se aliază cu astfel de formaţiuni, să explice public de ce vor să-i blocheze pe români”, mai arată Negrescu.
Proiectul de rezoluţie al grupului ID reaminteşte că statele membre păstrează suveranitatea asupra gestionării frontierelor şi exprimă îngrijorarea cu privire la extinderea spaţiului Schengen pentru a include două state membre situate de-a lungul frontierelor estice ale Uniunii, considerând că acest lucru contravine intereselor celorlalte state membre din spaţiul Schengen. În aceeaşi propunere se mai solicită statelor membre, Consiliului şi Comisiei Europene să condiţioneze această extindere de consolidarea simultană a cadrelor şi resurselor dedicate protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.
