La scurt timp după publicarea Raportului Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), contestatele alegeri locale din Berlgad se vor repeta în data de 2 iunie 2024, în contextul acuzațiilor care au marcat scrutinul din decembrie anul trecut, a anunțat președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, potrivit informației AFP, preluată de Barron’s.
Un rezultat anticipat miercuri la Bruxelles, 6 martie, de către Oliver Ropke, președintele Comitetului Economic și Social European, în cadrul dezbaterilor “Săptămâna Societății Civile” . Acesta a făcut referire atât la concluziile Raportului OSCE, cât și la rezultatele recentei vizite din 16 februarie când s-a deplasat la Belgrad pentru a purta discuții cu reprezentanții societății civile și ai guvernului din Serbia. Atunci, din delegație a făcut parte și Laurențiu Plosceanu, vicepreședinte CESE (https://curierulnational.ro/cese-incearca-evitarea-turbulentelor-de-parcurs-ale-serbiei-catre-uniunea-europeana/).
Proteste de stradă
Rezultatele scrutinului de la Belgrad au fost întâmpinate cu proteste de stradă la care au participat mii de oameni, fiind depuse plângeri prin care erau acuzate infracțiuni de fraudă. Despre acest lucru a vorbit și Bosko Savkovici, Co-Președinte al Comitetului Consultativ mixt al societății civile UE-Serbia și secretar General al Asociației Sârbe a Angajatorilor, unul dintre liderii pro-europeni din țara vecină și care a fost arestat în data de 3 iunie pentru participarea la proteste. El a fost eliberat și pus “sub probațiune” în urma protestului oficial comun transmis la Belgrad de către Oliver Ropke, președintele CESE, și Dimitris Dimitriadis, președintele Secțiunii de Relații Internaționale a CESE. (https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news/statement-european-economic-and-social-committee-arrest-mr-bosko-savkovic-serbia.).
Referitor la neregulile reclamate în alegerile din Belgrad, Bosko Savkovici declara: “În ultimii 5 ani, zeci de mii de persoane din Republica Srpska (BiH), Muntenegru, Macedonia de Nord și-au înregistrat reședința la adrese fictive din Belgrad și alte orașe ale Serbiei, fiind adăugați ca alegători eligibili. Abia acum, după alegeri, când listele au ajuns la dispoziția organizațiilor neguvernamentale și ale opoziției s-a văzut că sunt cel puțin 100.000 de astfel de alegători .“ https://curierulnational.ro/fata-mai-putin-cunoscuta-recunoscuta-a-alegerilor-si-protestelor-din-serbia/
Raportul OSCE – salutat, dar și contestat
Potrivit materialului AFP, primarul în exercțiu al Belgradului anunțase la începutul lunii martie că alegerile municipale se vor repeta, iar președintele Aleksandar Vucic a precizat, duminică, că le-a programat pentru data de 2 iunie.
„Alegerile din Belgrad vor avea loc pe 2 iunie, în timp ce restul alegerilor vor avea loc în conformitate cu termenele legale și constituționale”, a declarat Aleksandar Vucic, referindu-se la alegerile locale care se vor desfășura la termen în acest an în 88 de orașe și municipii. „Este important să avem alegeri la finalul cărora să spună toată lumea: acesta este rezultatul”, a subliniat liderul sârb.
Categoric, reluarea alegerilor de la Belgrad s-a datorat protestelor de stradă, intervențiilor instituțiilor europene, dar și rezultatelor Raportului OSCE. Opiniile regăsite în acest document au fost salutate, dar și contestate în Serbia. A se vedea reacțiile din țara vecină, și anume: https://n1info.rs/english/news/tepic-odihr-final-report-confirms-election-fraud/, https://n1info.rs/english/news/n1-exclusive-odihr-report-on-serbian-december-17-elections-campaign-dominated-by-vucic/ dar și https://www.b92.net/eng/news/politics.php?yyyy=2024&mm=02&dd=28&nav_id=117672
18 partide politice
Potrivit Raportului OSCE, menționat: “Persoanele au fost păstrate în Registrul unificat al alegătorilor (UVR). Numărul final al acestora a fost de 6.500.666. Restricțiile privind drepturile de vot ale cetățenilor lipsiți complet de capacitate juridică printr-o hotărâre judecătorească sunt în contradicție cu standardele internaționale și cu ODIHR anterioarele recomandări. (…)
Cu toate acestea, mecanismele au fost limitate pentru a examina eficient UVR și absența detaliilor privind schimbările în înregistrarea permanentă și temporară, precum și acuzațiile că numeroase persoane decedate au rămas în registru și că pretenții de migrație pe scară largă a alegătorilor în legătură cu alegerile locale au erodat în mod semnificativ încrederea publicului în acuratețea UVR. Această încredere limitată era mai departe exacerbată de lipsa unui răspuns cuprinzător la aceste preocupări din partea autorităților. Recomandarea de a efectua un audit complet al UVR nu a fost implementată.
Într-un proces incluziv, s-au înregistrat liste de candidați din 18 partide politice și candidate, inclusiv 7 reprezentând minoritățile naționale și s-a respins înregistrarea a două liste pentru deficiențe în documentele de nominalizare. Legea nu prevede posibilitatea de a corecta deficiențele în documente de nominalizare dacă un candidat nu se află pe listele electorale sau este deja înregistrat pe o altă listă. În plus, REC a aplicat în mod inconsecvent criteriile de luare în considerare a statutului de minoritate națională în timp ce procesarea cererilor de pe listele care declară că reprezintă minoritățile naționale (…)
Campania electorală
Campania generală, dominată de președintele în exercițiu, a fost caracterizată de polarizare, retorică agresivă, discreditare personală, abuz verbal și limbaj inflamator.
Libertățile de exprimare și de întrunire au fost în general respectate în campanie și alegeri și au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între alternative politice autentice. Cu toate acestea, cazuri de presiune asupra sectorului public, angajații, utilizarea greșită a resurselor publice și schemele de stimulare a alegătorilor au ridicat îngrijorări cu privire la capacitatea de a face o alegere fără presiuni nejustificate. Aceste practici, pe lângă unele provocări în accesarea locurilor publice pentru opoziție, au înclinat terenul de joc și au estompat linia dintre stat și partid, în contradicție cu standardele internaționale și cu paragraful 5.4 din OSCE Copenhaga din 1990” .
Textul integral al Raportului OSCE poate fi consultat aici https://n1info.rs/wp-content/uploads/2024/02/27/1709046899-Serbia_early_parliamentary_2023_final_report_advance_copy.pdf
Autor Ștefan Rădeanu
