Armata din Myanmar a declarat luni stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general preşedinte interimar după arestarea liderei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor, relatează BBC.
La primele ore ale zilei de luni, Președinta Aung San Suu Kyi şi alţi lideri au fost reţinuţi.
Soldaţii au fost mobilizați pe străzile capitalei Nay Pyu Taw şi ale celui mai mare oraş al statului asiatic, Yangon.
Conexiunea la internet şi unele servicii de telefonie au fost suspendate în mai multe zone.
Televiziunea de stat, MRTV, a comnunicat că întâmpină probleme tehnice şi nu poate să emită.
Armata a decretat stare de urgenţă pentru un an.
Puterea i-a fost încredințată comandatului suprem, Min Aung Hlaing.
Tensiunile dintre guvernul civil şi conducerea armatei au sporit în urma controversatelor alegeri din toamna anului 2020.
Scrutinul ar fi fost marcat de fraude electorale, susțin oficialii militari.
Fosta Birmanie a mai fost condusă de armată până în 2011, când au început reformele democratice.
Cancelariile occidentale au condamnat lovitura de stat.
Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, Aung San Suu Kyi a rămas populară în rândul etniei budiste majoritare (bamar), însă a căzut de pe piedestalul internaţional, din cauza pasivităţii în fața crizei minorității rohingya.
Sute de mii de persoane s-au refugiat în Bangladesh, o dramă din cauza căreia guvernul birmanez a fost acuzat de ”genocid” la Curtea Internaţională de Justiţie, cea mai înaltă instanţă judiciară ONU.
