Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la ONU a condamnat recunoașterea independenței celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei avertizând că urmările for fi teribile în Ucraina, Europa și în întreaga lume.
Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU a precizat că recunoașterea de către Moscova a independenței celor două teritorii separatiste din Ucraina este parte din tentativa de a crea un pretext pentru invadarea Ucrainei. Ea a atras atenția asupra faptului că situația umanitară se va agrava dacă Moscova decide să continue invazia.
Ambasadorul american a spus că Vladimir Putin a ”rupt în bucăți” acordul de la Minsk și că Washinghtonul nu crede că președintele rus ”se va opri la asta”.
Linda Thomas-Greenfield, a apreciat ca „nonsens” desemnarea de către preşedintele rus, Vladimir Putin, a armatei sale drept „forţă de menţinere a păcii” pentru a justifica intrarea în teritoriile separatiştilor din estul Ucrainei.
Prezența trupelor rusești în cele două teritorii separatiste
Preşedintele Vladimir Putin „a anunţat (…) că va desfăşura trupe ruseşti în aceste zone. Ei le numesc forţe de menţinere a păcii. Acesta este un nonsens. Ştim ce sunt ele cu adevărat”, a criticat diplomata americană.
Ambsadorul rus la ONU Vassily Nebenzia a avertizat puterile vestice ”să se gândească de două ori” și să nu înrăutățească lucrurile, relatează Reuters. El a susținut că regiunile separatiste trebuie apărate de agresiunea Ucrainei, dar că Rusia ”intenționează să pemită o baie de sânge în Donbas”
Ucraina a negat vehement escaladarea violențelor în zonă.
Ambasadorul Vassily Nebenzia a spus la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU că Rusia rămâne deschisă către diplomație și a insistat că acordul de la Minsk este valabil.
„Graniţele Ucrainei recunoscute internaţional vor rămâne neschimbate, indiferent de declaraţiile şi acţiunile Rusiei”, a afirmat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghi Kisliţia. Ucraina cere Rusiei „să-şi anuleze decizia de a recunoaşte” teritoriile separatiste ucrainene, „să se întoarcă la masa negocierilor” şi să procedeze la „o retragere imediată şi verificabilă a trupelor sale de ocupaţie”, a adăugat el.
Poziția Chinei
Ambasadorul Chinei la ONU Zhang Jun a chemat părțile la reținere, în timp ce ambasadorul Japoniei a spus că țara sa este pregătită să se alăture sancțiunilor internaționale aplicate Moscovei.
În prealabil, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, „a regretat” puternic deciziile şi acţiunile Rusiei.
„Următoarele ore şi zile vor fi critice. Riscul unui conflict major este real şi trebuie evitat cu orice preţ”, a susţinut ea în cadrul reuniunii organizate la cererea în special a occidentalilor.
Franţa, Norvegia sau Irlanda condamnă acțiunile Rusiei
În cadrul sesiunii, mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate au condamnat ultimele evoluţii, precum Franţa, Norvegia sau Irlanda, a cărei ambasadoare, Geraldine Byrne Nason, a criticat puternic Moscova. „Acţiunile unilaterale ale Rusiei nu fac decât să exacerbeze tensiunile”, a spus ea.
Pentru Franţa, Rusia „a ales calea confruntării”, a deplâns ambasadorul francez Nicolas de Riviere.
„Cine urmează?” să fie invadat, s-a întrebat într-un mod mai direct ambasadorul albanez Ferit Hoxha, condamnând „o încălcare a dreptului internaţional”.
Omologul său indian, TS Tirumurti, şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” şi a cerut „reţinere din partea tuturor părţilor”, în timp ce ambasadoarea britanică Barbara Woodward a solicitat Rusiei „să facă un pas înapoi” şi Brazilia „o încetare imediată a focului” în estul Ucrainei.
„Această acţiune” de a intra militar în estul Ucrainei „şi acest anunţ” de recunoaştere a independenţei „subminează integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat ambasadorul Kenyei Martin Kimani.
Ghana, Emiratele Arabe Unite au criticat de asemenea Rusia, cerând „dezescaladare” şi „reţinere”.
Membrii occidentali ai Consiliului de Securitate al ONU au cerut o reuniune de urgenţă luni seară a acestui organism cu privire la recunoaşterea independenţei teritoriilor separatiste din Ucraina de către Rusia, au făcut cunoscut surse diplomatice, notează AFP.
Printre ţările la originea acestei cereri, care s-au bazat pe o scrisoare adresată ONU de Ucraina, se numără Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Albania.
