Guvernul a mărit contingentul pentru muncitorii străini de la 20.000, la 30.000, conform unei Hotărâri adoptate marți de Guvern și publicate vineri în Monitorul Oficial. Despre proiect, HotNews.ro a mai scris înainte de adoptare, iar în Consiliul Economic și Social (CES) a fost o dezbatere amplă.
Conform notei de fundamentare, în prima jumătate din acest an au fost înregistrate 13.138 cereri pentru eliberarea avizului pentru angajare/detașare în muncă.
Au fost eliberate 10.840 avize de angajare/detașare:
lucrători permanenți – 9554;
lucrători detașați – 760;
lucrători înalt calificați – 130;
persoane transferate în cadrul aceleiași companii – ICT– 287;
lucrători transfrontalieri – 62;
lucrători sezonieri – 45;
lucrători au pair – 1;
lucrători stagiari – 1.
Totodată, potrivit celor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2018, când au fost eliberate 4091 avize de muncă/detașare, se observă o creștere cu 165% a numărului de avize de muncă/detașare eliberate.
În primele cinci luni din acest an, angajatorii au declarat în mod repetat ca neocupate peste 64.000 de locuri de muncă, potrivit ANOFM.
Străinii care ar putea fi încadraţi în muncă sau detaşați în România la un singur angajator, urmare suplimentării pentru anul 2019 a contingentului de lucrători nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, ar reprezenta aproximativ 0,46 din numărul persoanelor salariate, care, în primul trimestru al anului 2019, era de 6,48 milioane, conform INS.
Cât va câștiga bugetul de stat
Nota de fundamentare spune că eliberarea celor 10.000 de avize suplimentare de angajare/detașare pentru lucrători nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România reprezintă un plus de 1 milion de euro venit la bugetul de stat, având în vedere că, la eliberarea avizelor de angajare/detaşare, angajatorul/beneficiarul prestării de servicii plăteşte un tarif în lei, echivalent a 100 euro raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plății.
De asemenea pentru lucrătorii permanenţi sau asimilaţi lucrătorilor permanenţi, angajatorii vor plăti taxele, impozitele şi alte contribuţii prevăzute de legislaţia română în vigoare.
Cum s-au poziționat sindicatele și patronatele vizavi de proiect în CES
Foarte pe scurt declarațiile pro ale patronatelor:
- Românii pleacă în continuare, din varii considerente, dar noi avem nevoie să acoperim
- Au plecat cei mai buni români
- România a peirdut aproape 300.000 de ingineri și tehnicieni. I-am pierdut din niște politici prost înțelese
- Lipsesc foarte mulți, iar cei care sunt disponibili, ori nu vor să muncească, ori nu sunt capabili de performanța de care avem nevoie
- Nu au mai rămas cei calificați
- În provincie nu vor, pur și simplu, să muncească, pentru că sunt ajutoare sociale, că au pierdut contactul cu realitatea.
- Interesul țării este să aducă muncă de afară cât mai multă, dacă vrem autostrăzi, anumite clădiri. Nu înțeleg ce vorbim.
- Ce apără sindicatele aici? Ceva ce nu există?
Foarte pe scurt declarațiile, mare parte contra, din partea sindicală:
- Patronii să declare la ANOFM locurile de muncă disponibile pentru a vedea realitatea cu care ne confruntăm
- Românii lucrează în funcție de cum îi plătiți și nu cred că puteți să spuneți că dacă puneți omul la treabă nu muncește
- Cei pe care îi aduceți din afară: 1. nu au posibilitatea și nu au voie să se asocieze. 2. Îi țineți ca slugile pe plantație.
- Mulți români nu sunt înregistrați la șomaj. Stau pe acasă și trăiesc din ajutor social și din altele
- Noi am rămas cu un aparat (de stat n.r.) la 22 milioane, când 10 milioane nu mai sunt pe teritoriul României. Acum aducem turci, tătari să ne facem probleme cu ei.
- România fără forță de muncă românească? Asta vor patronii români? Vor să fie patroni români și forță de muncă străină?
- Noi ar trebui să reducem costurile cu forța de muncă și, pe partea cealaltă, reducerea costurilor la energie, gaze și petrol
- Faptul că anumite companii există și își desfășoară activitatea este atributul actualei forțe de muncă, ăleia din țară și ăleia din străinătate.
