Parlamentul va dezbate şi va vota miercuri, de la ora 12.00, moţiunea de cenzură depusă ce Guvernul şi-a angajat răspunderea pe proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, au decis, marţi, Birourile permanente reunite.
Moţiunea de cenzură, intitulată “Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti” şi semnată de 208 parlamentari PSD şi UDMR, a fost prezentată luni în plenul Parlamentului.
Pentru a trece moţiunea de cenzură, este nevoie de voturile favorabile a 233 de parlamentari. PSD are 202 de parlamentari şi UDMR – 30.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, iar în termen de trei zile de la prezentarea proiectului se poate depune o moţiune de cenzură. Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură depusă a fost adoptată. Dacă Executivul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.
Anticipate, alt premier sau rămâne Orban
Marcel Ciolacu a anunţat că PSD va propune în şedinţă ca votu asupral moţiunii de cenzură să aibă loc miercuri, de la ora 12.00. ”Nu are rost să mai lungim”, a spus, luni seară Marcel Ciolacu. Acesta a precizat că există voturile necesare ca moţiunea să treacă.
El a reiterat ideea că, dacă trece moţiunea, PSD va merge la Cotroceni cu o propunere de premier, ”un intelectual de stânga” care nu este membru de partid şi este recunoscut.
”Din punctul nostru de vedere, va fi greu de refuzat pentru preşedintele României”, a mai spus Marcel Ciolacu.
În tot acest timp, au apărut şi zvonuri despre o înţelegere între liberali şi social-democraţi astfel încât să ajungă la anticipate în schimbul alegerilor locale într-un singur tur – zvonuri negate oficial de ambele tabere.
Înţelegerea ar fi ca PSD să demită guvernul, iar PNL să renunţe la proiectul privind alegerea primarilor în două tururi. Teoretic, cu acordul tacit al ambelor tabere, după căderea guvernului, parlamentul nu s-ar mai întruni pentru a vota doua propuneri de premieri – iar după această perioadă stabilită în Constituţie, Parlamentul ar putea fi dizolvat printr-o decizie a CCR care ar lua act ca aleşii nu şi-au îndeplinit atribuţiile. Scenariul e respins de ambele părţi.
