Obiectivul PNL și al președintelui Klaus Iohannis este clar să determine declanșarea alegerilor anticipate, astfel că parlamentarii liberali nu vor vota următoarele două propuneri de premier, pentru ca Parlamentul să fie dizolvat, a declarat premierul demis Ludovic Orban, la Digi 24.
Întrebat ce se va întâmpla dacă PSD va face majoritate și va vota Guvernul PNL la a doua propunere a președintelui, Orban a răspuns: „Cum să votezi un guvern pe care l-ai demis? Își asumă toate riscurile”.
El a spus că joi dimineață a fost convocată conducerea PNL pentru a stabili delegația care va merge la consultările de la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis, spunând că nu este un secret că obiectivul PNL este clar să determine alegeri anticipate, iar propunerea de premier va fi Ludovic Orban.
Pentru obiectivul alegerilor anticipate este nevoie de căderea succesivă a două guverne
Chestionat ce se va întâmpla dacă PSD va tergiversa procedurile parlamentare, astfel încât să fie depășit termenul în care pot fi declanșate anticipate, Ludovic Orban a răspuns:
El a mai susținut că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost prevăzut. „Întotdeauna când iei decizii, declanșezi acțiuni, trebuie să prevezi toate variantele posibile și să stabilești care este reacția și continuarea acțiunilor tale”.
Premierul a mai spus că ţara este guvernată, chiar dacă guvernul pe care îl conduce a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură:
Președintele Klaus Iohannis a anunțat un calendar rapid după ce guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, prin consultări cu partidele, joi, care vor fi urmate „probabil” de anunțarea premierului desemnat, în cursul serii de mâine. Șeful statului a subliniat că rămâne adeptul alegerilor anticipate dar, dacă va constata că partidele parlamentare nu doresc acest lucru, va „insista” să fie votat un guvern „cu agendă reformatoare, construit de și în jurul PNL”.
Potrivit Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă respinge două propuneri de învestitură a unui nou Guvern în termen de 60 de zile.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Ce prevede constituţia:
Constituţia prevede, la articolul 103, că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Conform Constituției, refuzul Parlamentului de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens duce la dizolvarea Parlamentului.