Legea pentru instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic a fost adoptată, joi, în Camera Deputaților. 266 de aleși au votat „pentru”.
Singurii care au votat împotrivă au fost deputații Pro România, partidul condus de Victor Ponta.
Senatul va fi for decizional.
Proiectul de lege a fost întocmit de Guvern, după ce Curtea Constituțională a decis că internarea persoanelor infectate cu noul coronavirus în spitale este contrară legii fundamentale.
Carantina se dispune de către DSP, prin decizie motivată, nominal pentru fecare persoană. Izolarea se face cu acordul persoanei.
Definiția carantinei
În varianta trimisă Senatului spre dezbatere şi adoptare, definiţia carantinei a fost completată.
În forma propusă de cabinetul Orban, carantina persoanelor era ”măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată”.
În varianta adoptată de Camera Deputaţilor, carantina înseamnă ”măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilită prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege”.
Potrivit actului normativ, o persoană afectată de o boală infectocontagioasă sau purtătoare a unui agent patogen poate fi izolată la domiciliu sau în spital doar pe baza consimțământului acesteia.
Excepții
Există însă și excepții. Un medic poate decide, de la sine putere, izolarea în spital, pentru doar 24 de ore, a unei persoane cu risc iminent de transmitere comunitară a unei boli infectocontagioase.
Doctorul are obligația apoi de a informa Direcția județeană de Sănătate Publică, singura în măsură să decidă internarea obligatorie pentru o perioadă mai lungă a respectivei persoane.
Bolnavul internat forțat are, însă, posibilitatea de a ataca în instanță măsura, dosarul urmând a fi rezolvat cu celeritate.
În mod similar, poate fi dispusă și carantinarea persoanelor care vin din zone în care riscul epidemiologic este ridicat sau care au intrat în contact direct cu persoane confirmate cu o boala infectocontagioasă.
Normal, carantina se dispune la domiciliu sau la adresa indicată de persoana vizată, dar această măsură poate însemna și internarea în spital atunci când situația este similară cu cea a izolării, descrisă mai sus.
