Procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul „10 august“ şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii, se arată în ordonanţa de redeschidere a anchetei în acest caz, semnată de procurorul-şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, potrivit agerpres.
Giorgiana Hosu a infirmat parţial marţi soluţia de clasare dispusă de procurorul Doru Stoica şi a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de foştii şefi din Jandarmerie implicaţi în dosarul protestului din 10 august 2018: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş; maiorul Laurenţiu Cazan; colonelul Cătălin Sindile şi fostul secretar de stat Mihai Dan Chirică.
Şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii
Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii, atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar. Aceştia însă ei ar fi trebuit citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari. De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali, şi anume: Carmen Dan; Speranţa Cliseru; Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.
Nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar
În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar. „Examinând materialul probator administrat în cauză, se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să o facă procurorul competent, cu preponderenţă administrarea probatoriului s-a realizat în faţa procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte nu a fost readministrat în faţa procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare. Relevante sunt, sub acest aspect, volumele numerele 47-87, 92, 96, 98 din dosarul numărul 18/P/2018 al Secţiei Parchetelor Militare.
În acesta sunt consemnate plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi volumele numerele 3, 5, 9-13, 16-18, 20-31, 33-42, 88, 92-95, 97, 106 din acelaşi dosar, în care sunt consemnate declaraţiile martorilor audiaţi“, arată DIICOT.
O pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt, de fapt, lucrători ai Jandarmeriei Române
Conform DIICOT, o pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt, de fapt, lucrători ai Jandarmeriei Române, coordonaţi de către cei patru suspecţi în ziua de 10 august 2018. Deci era cu atât mai necesară coroborarea acestor declaraţii cu poziţia şi conduita coordonatorilor.
„Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţă), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26 filele 15-17, 19-31, 46-55, vol. 93 fiele 118-131), rezultă prezenţa la faţa locului şi a suspecţilor Sindile lonuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian“, se mai arată în decizia şefei DIICOT.
Nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică
Giorgiana Hosu mai spune că nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.
„Mai mult, deşi la 10.06.2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constatat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 Tv sunt neînregistrate, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 38/27.08.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15.10.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială.
Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi“, precizează Hosu.
Aceasta explică faptul că nu trebuie pierdut din vedere că liniile directoare adoptate de OSCE privind adunările publice prevăd că violenţele unui grup restrâns nu transformă un eveniment paşnic într-un eveniment care nu e paşnic.
Începând cu ora 19.30, dispozitivele de jandarmi amplasate în faţa sediului Guvernului au folosit asupra mulţimii gazele iritant-lacrimogene
Pe de altă parte, deşi în cuprinsul ordonanţei de clasare perioada analizată faţă de conduita şefilor Jandarmeriei este cea de după ora 23.08, din cuprinsul plângerilor, din declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor audiaţi în dosar se constată că, începând cu ora 19.30, dispozitivele de jandarmi amplasate în faţa sediului Guvernului şi în zonele adiacente au folosit asupra mulţimii gazele iritant-lacrimogene.
„În opinia noastră, trebuie dat prevalenţă cercetărilor în cauza nou constituită ca urmare a declinării competenţei de efectuare a urmăririi penale către Secţia Parchetelor Militare, astfel încât să fie lămurite toate aspectele cauzei, să fie administrate unitar toate probele pertinente, concludente şi utile pentru aflarea adevărului, să fie evitată situaţia adoptării unor soluţii diferite.
Altfel spus, suspecţii şi făptuitorii jandarmi trebuie să beneficieze de o procedură echitabilă şi să dispună de aceleaşi mijloace pentru a-şi susţine interesele procesuale în condiţii de coerenţă şi celeritate, efectuarea urmăririi penale de către acelaşi parchet, cel Militar, faţă de toţi participanţii fiind de natură să asigure continuitate anchetei penale, deoarece face posibilă o analiză a tuturor elementelor infracţiunilor săvârşite, aflate în relaţie de interdependenţă“, se mai arată în ordonanţa semnată de Giorgiana Hosu.
