Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 22 septembrie, la New York, intervenția națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Preşedintele Iohannis a susținut, în noaptea de marţi spre miercuri, că pandemia de Covid ne-a schimbat viețile, dar a oferit şi oportunităţi.
Șeful statului a făcut apel la soluţii comune, solidaritate şi cooperare.
Preşedintele a evidențiat nevoia eforturilor comune pentru gestionarea crizei sanitare globale.
”Aceasta este a doua noastră dezbatere generală în timpul pandemiei de Covid-19, care ne-a schimbat fundamental modul de viaţă. Cu toate că pandemia a afectat aproape toate aspectele vieţii noastre, ea ne-a oferit şi oportunităţi de a învăţa, de a ne adapta şi de a face lucrurile mai bine
România crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun. Este esenţial un multilateralism eficient şi echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetăţenii noştri. Pandemia ne-a arătat, totodată, că trebuie să găsim modalităţi de a reconstrui mai bine şi mai ecologic. Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum şi a unor societăţi reziliente, corecte şi incluzive, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.
Trebuie să răspundem simultan la provocările interdependente
Președintele Iohannis consideră că avem nevoie de o abordare integrată şi inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migraţia, resursele limitate, schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii, sărăcia extremă şi foametea. „Ne aflăm într-adevăr într-un „punct de inflexiune”, iar România salută noul raport publicat privind „Agenda Noastră Comună”, sprijină principalele sale concluzii şi îl încurajează pe Secretarul General al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora. România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea şi recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, a completat Klaus Iohannis.
Schimbările climatice
Potrivit președintelui, sustenabilitatea trebuie să se regăsească în centrul recuperării post-Covid.
”Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta şi ecosistemele. Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naţionale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor. Cooperarea cu alte state şi organizaţii internaţionale pentru a răspunde schimbărilor climatice reprezintă o prioritate a mandatului meu actual în calitate de Preşedinte al României. 2021 ar trebui să reprezinte un salt înainte în prevenirea schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii.
În ultima vreme, am putut observa potenţialul tehnologiilor digitale, precum şi provocările generate de acestea. Trebuie să asigurăm un acces semnificativ şi sigur la internet, să consolidăm securitatea cibernetică şi să promovăm un comportament responsabil în spaţiul cibernetic, abordând în acelaşi timp problematica răspândirii discursului instigator la ură şi a dezinformării în mediul digital”, a adăugat Iohannis.
Securitatea cibernetică
Găzduind Centrul European pentru Securitate Cibernetică, Bucureștiul va îmbunătăţi cercetarea în materie de rezilienţă şi securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană.
”De asemenea, pandemia ne-a făcut să acţionăm împreună pentru a consolida sistemele naţionale de sănătate şi a le face mai reziliente. O prioritate urgentă este asigurarea unui acces global echitabil şi accesibil la vaccinuri şi tratamente pentru COVID-19. România îşi reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX şi am contribuit la iniţiativa „Team Europe” pentru a ajuta mai multe ţări în gestionarea impactului pandemiei. România susţine pe deplin adoptarea unui instrument juridic internaţional privind pregătirea pentru pandemii şi răspunsul la acestea”, a mai afirmat şeful statului.
Klaus Iohannis consideră că ”responsabilitatea principală pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului revine statelor noastre”.
”Trebuie să ne asigurăm cu toţii că restricţiile legate de Covid-19 nu amplifică încălcările drepturilor. România rămâne ferm angajată în promovarea şi protecţia drepturilor omului la nivel mondial. Ţara mea promovează imperativul combaterii discriminării şi a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului. Am adoptat anul acesta prima Strategie Naţională a României pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obţinerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025”, a mai declarat preşedintele.
Pandemia la nivel global
”Pandemia de Covid-19 a făcut intervenţia umanitară şi mai dificilă. Cu toate acestea, este necesară o acţiune internaţională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranţă până când toată lumea nu este în siguranţă”, a adăugat Klaus Iohannis, amintind că România a inclus refugiaţii şi persoanele aflate în situaţii de risc în asigurarea naţională de sănătate publică.
Şeful statului a mai precizat că România a oferit acces la toate facilităţile medicale necesare şi la campaniile de imunizare, inclusiv împotriva Covid-19.
”În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată”, a mai afirmat Klaus Iohannis, care a promis că România va continua să lucreze în direcţia respectării tuturor principiilor democratice.
Amenințarea globală a terorismului
”Încurajăm astfel toate statele să asigure buna funcţionare a instituţiilor democratice, să respecte statul de drept şi să garanteze drepturile şi libertăţile fundamentale. Conflictele armate, diviziunea etnică şi inegalităţile sunt încă realităţi dure. Este momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 şi impactul acesteia asupra securităţii într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace şi securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor şi consolidării proceselor de pace. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să ameninţe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea paşnică şi durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
Potrivit acestuia, ”trebuie să intensificăm eforturile şi să abordăm direct ameninţarea globală a terorismului, acţionând în mod coordonat”.
”România îşi menţine angajamentul deplin de prevenire şi combatere a terorismului la nivel internaţional, bazându-se pe Strategia globală de combatere a terorismului recent revizuită. Conceptul de rezilienţă este o componentă importantă a securităţii noastre, precum şi un factor cheie în protejarea democraţiei. Pentru România, asigurarea rezilienţei strategice, atât la nivel de stat, cât şi la nivel de societate, este o prioritate şi acest lucru este evidenţiat de Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă pe care l-am înfiinţat în România.
Centrul, care va fi deschis tuturor ţărilor partenere, are ca obiectiv gestionarea diferitelor programe şi promovarea rezilienţei, fie ea societală sau în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive, rezilienţa sistemelor de comunicare şi a ecosistemelor tehnologice, rezilienţa la crize complexe şi situaţii de urgenţă, asigurând continuitatea serviciilor guvernamentale şi esenţiale, precum şi rezilienţa infrastructurii de transport”, a mai declarat preşedintele.
Klaus Iohannis a reafirmat aprecierea României pentru activitatea Curţii Internaţionale de Justiţie.
