Toţi angajaţii consorţiului cu sediul în Elveţia care stă în spatele controversatului proiect Nord Stream 2 au fost concediaţi, a anunţat ministrul elveţian al Economiei, Guy Parmelin, transmite DPA, citată de Agerpres.
Săptămâna trecută, autorităţile germane au suspendat procedurile de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, un proiect de 11 miliarde de dolari care ar fi urmat să dubleze livrările de gaze naturale ruseşti în Germania, tot ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina.
Parmelin a anunţat la televiziune că firma Nord Stream 2 cu sediul în Elveţia a concediat aproximativ 140 de angajaţi.
Acest proiect controversat este una din victimele comerciale cele mai vizibile ale conflictului din Ucraina. Şi Statele Unite au impus sancţiuni săptămâna trecută, astfel încât se interzice altor firme să facă afaceri cu consorţiul cu sediul în Elveţia.
Germania, presată de alte state din Occident să devină mai puţin dependentă de gazele ruseşti
Germania, cea mai mare economie europeană, este presată de mai mult timp de alte state din Occident pentru a deveni mai puţin dependentă de gazele ruseşti, însă planurile Berlinului de a închide toate centralele nucleare, până la finalul lui 2022, şi toate termocentralele pe cărbune, până în 2030, au restrâns foarte mult opţiunile disponibile.
Ministrul Economiei, Robert Habeck, a descris expansiunea accelerată a capacităţii pentru energia regenerabilă ca un element cheie în obiectivul de a face Germania mai puţin dependentă de livrările de combustibili fosili din Rusia.
Un secretar de stat în Ministerul Economiei, Franziska Brantner, a declarat pentru postul de radio Deutschlandfunk că primul proiect de lege a fost deja prezentat.
„Intenţionăm să facem un efort real naţional pentru a extinde energia regenerabilă”, a afirmat Brantner.
Presa germană citase anterior un document al Ministerului Economiei în care se arată că Germania vrea să-şi acopere aproape toate nevoile sale de electricitate cu livrări din surse regenerabile până în 2035, faţă de obiectivul precedent – până în 2050.
Brantner a declarat: „Nu este doar o problemă de protecţie a mediului, ci şi una reală de securitate, trebuie să facem totul pentru acest obiectiv”.
Shell, Wintershall Dea, Uniper, Engie şi OMV sunt companiile occidentale care s-au alăturat ca parteneri de finanţare în proiectul de infrastructură condus de Gazprom.
Marţi, Shell a anunţat că va renunţa la toate societăţile sale mixte pe care le deţine împreună cu producătorul de gaze Gazprom, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Gigantul anglo-olandez renunţă inclusiv la implicarea sa în gazoductul Nord Stream 2.
